UE seamănă cu o 'cameră de tortură': Liderii trebuie să ia decizii foarte serioase sub presiune (AP)

Uniunea Europeană a câştigat Premiul Nobel pentru Pace din acest an, dar pentru mulţi lideri ai UE, oficiali, diplomaţi şi chiar jurnalişti poate semăna mai mult cu o cameră de tortură, se arată într-o analiză de joi a Associated Press.

Din ce în ce mai mult, Europa este guvernată noaptea, de lideri aflaţi într-o stare avansată de epuizare, în pofida faptului că acest lucru poate duce la decizii proaste, sau non-decizii.

În ultimii trei ani, UE a organizat 25 de summituri pentru a încerca să abordeze criza datoriilor sale şi turbulenţele economice aferente, în contextul în care puţine dintre aceste reuniuni s-au încheiat înainte de ora 3 sau 4 dimineaţa - de obicei după 12 ore sau mai mult de negocieri aproape neproductive.

Dacă la toate acestea se adaugă peste 40 de reuniuni ale miniştrilor de finanţe - dintre care cea mai recentă s-a încheiat la ora 5 dimineaţa, miercuri, din nou fără un acord - este uşor de văzut cum o serie de instituţii concepute pentru a facilita pacea şi stabilitatea în Europa pot ajunge să genereze frustrare, angoasă şi durere provocată de amorţirea capului.

'Lucrurile stau cam aşa: m-am trezit la 5 dimineaţa sau 5.30 ieri şi am terminat dimineaţa în jurul orei 4'', s-a plâns premierul slovac Robert Fico după cel mai recent şi neîncununat de succes summit din luna octombrie. ''Acesta este modul în care acţionăm noi toţi, adoptăm decizii foarte serioase sub presiune', a afirmat el, referindu-se la şefii de stat şi de guvern ai UE din ce în ce mai obosiţi.

Cei 27 de lideri ai UE s-au reunit pentru un alt summit, joi şi vineri, de această dată pentru a încerca să ajungă la un acord privind aproximativ 1 trilion de euro (1,3 trilioane dolari) cheltuieli în următorii şapte ani. Summitul promite să fie mai degrabă un conflict de interese naţionale ce se lasă cu lezări decât modelul de reconciliere şi armonie lăudat de Comitetul Nobel, deşi va fi totuşi unul bazat pe dialog, şi nu pe război.

Summiturile pentru negocierea bugetului pe termen lung au loc numai la 6 sau 7 ani odată şi sunt de notorietate că se poartă privind termenul limită şi pentru a fi extrem de pragmatice şi irascibile. Fostul premier britanic, Tony Blair, a descris experienţa trăită în 2005 drept cea mai dificilă negociere din timpul mandatului său - chiar mai dură decât negocierile de pace din Irlanda de Nord din 1998, care au condus la acordul din Vinerea Mare.

Deja oficialii UE avertizează că aceste discuţii privind bugetul s-ar putea prelungi sâmbătă şi duminică - ducând la ceea ce este cunoscut în cercurile diplomatice drept ''four-shirt summit''.

Personalului de la Consiliul European de la Bruxelles, unde liderii UE se întâlnesc, i s-a spus să fie pregătit să lucreze şi sâmbătă, cel puţin. Premierul britanic David Cameron şi-a contramandat întâlnirile pentru întreg weekend-ul, a afirmat un purtător de cuvânt. Preşedintele francez Francois Hollande a făcut acelaşi lucru.

Jurnaliştii - dintre care aproximativ 1.500 sunt acreditaţi pentru a acoperi summitul - s-au postat în vastul hol din sticlă şi oţel de la intrare, joi dimineaţa, şi vor rămâne acolo până când se va ajunge la un acord, sau negocierile vor eşua.

Efectul asupra imaginii publice a UE în rândul celor 500 de milioane de cetăţeni nu este edificator. 'Nu este tocmai plin de farmec şi unii ar spune că este de-a dreptul o tortură', a declarat un diplomat UE, un veteran al cel puţin 30 de summituri UE. 'Toată lumea ajunge să se sature', a precizat el.

Suedia a pus la dispoziţie paturi suplimentare pentru diplomaţii săi pentru a se odihni în camera delegaţiei lor, dacă va fi necesar.

Problema mai mare, însă, este dacă atmosfera încinsă şi schema de negocieri prelungite poate conduce la un proces decizional bun.

Toată lumea ştie că şoferii trebuie să se odihnească după patru sau cinci ore la volan pentru a evita accidentele. Nu ar trebui oare ca şi liderii unor state naţionale să adopte aceeaşi măsură de precauţie pentru ca nu cumva să ia o decizie proastă ce ar putea scoate de pe traseu ţara lor?

Un studiu publicat de trei profesori universitari în ''Proceedings of National Academy of Sciences'' din SUA, anul trecut, a arătat că dorinţa unui judecător de a acorda libertate condiţionată unui deţinut poate depinde în mare măsură de cât de obosit este şi de când a mâncat ultima dată. Studiul a examinat peste 1.000 de decizii luate de judecători cu experienţă într-o perioadă de 10 luni. El a constatat că cu cât judecătorii au de luat mai multe decizii cu atât mai greu este să rămână consecvenţi - ajung la oboseala deciziei.

'Teoria stabileşte că capacitatea de luare a deciziilor este o resursă limitată, iar atunci când multe decizii au loc una după alta, capacitatea mintală se reduce', a declarat la momentul respectiv profesorul Shai Danziger de la Universitatea Ben-Gurion, unul dintre autorii studiului.

Aceasta ar putea fi o lecţie pentru liderii UE şi pentru consilierii politici, diplomaţii şi subordonaţii care trebuie să-i ajute să ia deciziile corecte la timp şi din nou, zile la rând.

Un ambasador UE experimentat, un veteran al anunţurilor externe multiple în locuri de înaltă presiune, a declarat că o lecţie ar putea fi învăţată din modul în care gestionează Israelul negocierile din Orientul Mijlociu. Atunci când au fost negociate acordurile de pace de la Oslo cu palestinienii, la mijlocul anilor 1990, Israelul îşi schimba echipa de negociere la fiecare şase ore, pentru a evita oboseala şi riscul unor greşeli.

'Nimeni nu poate negocia la capacitate deplină timp de mai mult de şase ore odată, nu te poţi concentra pur şi simplu atât de mult', a spus ambasadorul. 'Au vrut să se asigure că au o echipă proaspătă cu mintea cea mai clară', a adăugat el.

China a recurs la tactici similare în negocierile de afaceri şi comerciale, spun unii oficiali.

Prin contrast, liderii UE vor avea cel puţin 12 ore şnur de negociere în fiecare dintre următoarele două zile şi mai mult, dacă summitul se prelungeşte în weekend. Şi dacă acestea nu sunt suficiente, există o altă reuniune a miniştrilor de finanţe care începe luni seara.