UE mai face un pas în direcţia creării unei armate comune

23 dintre cele 28 de state UE au semnat luni, la Bruxelles, o declaraţie în acest sens, urmând ca la summitul Uniunii Europene din luna decembrie această măsură să devină obligatorie din punct de vedere legal.

Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Malta şi Portugalia nu au semnat documentul.

Dar unele dintre aceste 5 state, precum Irlanda, au indicat că s-ar putea alătura proiectului la timp pentru summitul din decembrie. Marea Britanie, care doreşte să plece din UE, ar putea de asemenea să participe pe baza unor condiţii speciale.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, a declarat că ceremonia de semnare a fost un “moment emoţionant”.

Ea a precizat că, în ceea ce priveşte Italia natală, decizia “a demontat fantomele trecutului” şi a demonstrat că “interdicţiile privind apărarea UE ar putea fi depăşite”.

De asemenea, ea a mai afirmat că speră că această măsură “ar putea fi o inspiraţie pentru alte domenii ale integrării [în UE]”.

Ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, a declarat că noul acord reprezintă “un punct de cotitură pentru dezvoltarea europeană”.

Acordul pentru apărare de luni urmăreşte ca statele participante să dezvolte în comun forţe de răspuns rapid şi noi produse, precum tancuri şi drone. De asemenea, statele vor crea un centru comun de logistică european şi centre pentru asistenţă medicală.

Acordul vizează ca fiecare ţară să ia măsuri cu caracter obligatoriu de creştere a cheltuielilor cu apărarea şi pentru cercetare şi dezvoltare militară.

De asemenea, acordul va fi susţinut de decizii UE precedente privind crearea unui centru comun pentru misiunile de pregătire militară în străinătate şi crearea unui fond de 5,5 miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să cumpere arme de ultimă generaţie.

Măsurile militare, prevăzute prima dată de politicieni pro-UE pentru Europa continentală în anii 1950, aparent au fost concepute pentru a demonstra unitatea europeană în faţa Brexitului.

A fost de asemenea o reacţie la schimbarea poziţiei principalului aliat al UE în privinţa securităţii, SUA, sub noul său preşedinte Donald Trump şi ca o reacţie la instabilitatea tot mai mare cauzată de invazia Ucrainei de către Rusia şi la o serie de atacuri teroriste islamiste pe teritoriul european.

Forma finală a proiectului este mai puţin ambiţioasă decât au cerut unele state UE, precum Franţa sau Italia.

Dar Italia a declarat anterior că, totuşi, acordul va marca “nucleul iniţial al unei viitoare forţe integrate europene”.

Acordul a fost semnat în ciuda unor temeri anterioare privind proiectul, care au fost manifestate de state anti-federale precum Marea Britanie şi Polonia şi de ţări neutre precum Irlanda.

Marea Britanie, care este una dintre singurele două puteri nucleare ale UE (alături de Franţa) şi ţara cu cele mai mari cheltuieli în sectorul militar european, va ieşi din bloc la începutul anului 2019.

Însă acordul semnat luni a precizat că “statele din afara UE ar putea fi invitate în mod excepţional” să se alăture clubului militar al Uniunii, cât timp oferă o “un plus de valoare substanţial” şi nu au nicio “putere de decizie”.

Boris Johnson, ministrul britanic de Externe, a afirmat că Marea Britanie va susţine planul.

Ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski, a declarat că Polonia ar putea opta să se retragă din acord în viitor, în cazul în care “experimentul” UE eşuează să soluţioneze temerile polonezilor.

El a adăugat că acordul nu ar trebui să creeze un duplicat al NATO şi nu ar trebui să ducă la o situaţie în care companiile de apărare poloneze să cadă sub control străin.

Ministrul irlandez de Externe, Simon Coveney, a indicat că Irlanda s-ar putea alătura în luna decembrie.

“Acest lucru nu subminează în niciun fel neutralitatea irlandeză”, a precizat el, notând că participarea la proiecte specifice, precum forţe de răspuns rapid ale UE, va rămâne “voluntară”, chiar şi în cazul în care Irlanda se alătură acordului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a participat la întâlnirea UE de luni, a declarat că proiectul este “bun pentru Europa şi pentru NATO” deoarece va duce la mai multe cheltuieli în domeniul apărării.

În condiţiile în care 22 de state UE sunt de asemenea membri ai alianţei militare transatlantice, Stoltenberg a afirmat că noul acord “va întări stâlpul european din interiorul NATO”.

El a adăugat că orice “forţă sau capabilitate” nouă a Uniunii Europene ar trebui “de asemenea să fie disponbilă” pentru utilizarea în operaţiuni NATO.