UE încalcă propriile legi prin clasificarea documentelor ca secrete

Consiliul European, organismul la care participă reprezentanţi ai guvernelor naţionale, a încălcat legile UE atunci când a elaborat directivele privind manipularea documentelor interne, a declarat într-un raport parlamentarul avocat olandez Pieter Omtzigt, săptămâna aceasta.

Raportul susţine că regula principală prevăzută în directive – că toate documentele interne ale Consiliului ar trebui să fie marcate cu “LIMITE” – este “incompatibilă cu legislaţia europeană privind transparenţa”.

LIMITE este cel mai de jos dintre cele cinci categorii de clasificare a informaţiilor secrete, provenind din cuvântul francez limite.

Consiliul European a adoptat în 2011 directivele privind manipularea documentelor sale interne.

Directivele susţin că textele “interne ale Consiliului trebuie să fie marcate cu LIMITE pe prima pagină”.

Angajaţilor Consiliului nu li se permite să furnizeze mass mediei sau publicului documente marcate cu LIMITE fără o autorizaţie prealabilă.

Dar, conform parlamentarului avocat olandez, acest principiu este în contradicţie cu regulamentele UE din 2001 privind accesul public la documentele UE.

“Principala regulă a directivelor este ‘a nu se dezvălui, în afară de cazul în care’, în timp ce regulamentul din 2001 specifică principiul ‘a se dezvălui, în afară de cazul în care’”, au scris trei avocaţi care au analizat normele.

Numeroşi parlamentari ai Camerei Inferioare olandeze au cerut să se întocmească o analiză legală privind directivele, la iniţiativa parlamentarului creştin-democrat de centru-dreapta Pieter Omtzigt.

Omtzigt a declarat la sfârşitul săptămânii trecute pentru EUobserver că analiza a confirmat declaraţiile sale.

“Această situaţie este foarte serioasă”, a precizat Omtzigt.

“28 de miniştri au acţionat ilegal adoptând aceste directive”, a adăugat el. “Cum puteţi să vă aşteptaţi ca cetăţenii europeni să respecte legea europeană, dacă miniştrii europeni nu o fac?”

Omtzigt a mai afirmat că doreşte ca Olanda să discute această problemă la nivel de consiliu şi că aşteaptă un răspuns din partea guvernului olandez.

Dar acest lucru va trebui să aştepte până după alegerile de miercuri din Camera Inferioară. Sondajele de opinie de joia trecută au sugerat că Omtzigt va fi reales, lejer, membru al Parlamentului olandez.

Decizia de a susţine directivele a fost luată la Consiliul pentru Probleme Economice şi Financiare în 20 iunie 2011, în Luxemburg.

În acest consiliu a fost implicat ministrul olandez de Finanţe de la acea vreme, Jan-Kees de Jager, care a părăsit de atunci scena politică.

Alţi miniştri prezenţi în momentul susţinerii directivelor au fost Christine Lagarde, care acum conduce Fondul Monetar Internaţional, şi ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble.

Interdicţie de a cita documente

Pieter Omtzigt a analizat, de asemenea, şi o normă care interzice parlamentarilor să citeze documente LIMITE în dezbateri.

Această interdicţie “stânjeneşte accesul la documentele Consiliului mai mult decât poate fi justificată din perspectiva legii europene”, au declarat avocaţii.

Totuşi, cei trei avocaţi au notat, de asemenea, că guvernul olandez a consimţit interdicţia de a nu cita documente, aşadar nu poate revoca unilateral acea măsură fără să o discute cu omologii lor din Consiliu.

Omtzigt a declarat, totodată, că îşi va informa colegii de partid din Parlamentul European, după cum a sugerat raportul legal.

Avocaţii au sugerat că “Parlamentul European ar putea prezenta Consiliului ceea ce poate fi privit drept o încălcare sistematică a legii europene privind transparenţa”.

Sven Giegold, membru al Grupului Verzilor din Parlamentul European, a declarat pentru EUobserver că a observat la rândul său această contradicţie, adăugând că nu este uşor să găseşti o cale pentru a contesta directivele respective la tribunal, deoarece documentele marcate cu LIMITE pot deveni disponibile dacă cetăţenii depun o cerere pe baza dreptului la libertatea de informare.

“O persoană poate cere să obţină doar anumite documente, dar nu poate contesta directivele”, a declarat europarlamentarul german.

“Doar statele membre sau Parlamentul European pot face acest lucru”, a mai precizat Giegold, adăugând că Parlamentul UE cu greu ia vreodată măsuri pentru a ajunge la tribunal.

O analiză "convingătoare"

Olivier Hoedeman, promotor al transparenţei din Bruxelles, a precizat pentru EUobserver într-o declaraţie scrisă că analiza legală “este clară, convingătoare şi extrem de importantă”.

Hoedeman este membru al grupului activist Corporate Europe Observatory.

“Lipsa de transparenţăprivind procesul decizional al Consiliului este o problemă serioasă şi presantă care contribuie la deficitul democratic al Uniunii Europene”, a susţinut el.

“Definirea documentelor marcate LIMITE ca fiind confidenţiale ar trebui să fie o excepţie şi nu o regulă, şi ar trebui să fie limitată la cazuri extraordinare”, a adăugat Hoedeman.

Exemplul oferit de NATO

Andreas Pavlou, promotor al transparenţei la Acces Info Europe, a evidenţiat că directiva adoptată în 2005 de NATO cu privire la manipularea documentelor încurajează personalul său să clasifice în mod “corect” informaţiile ca fiind secrete.

Directiva susţine că NATO ar trebui “să limiteze informaţiile care necesită clasificare de securitate, încurajând plasarea informaţiilor mai sensibile în anexe la texte, astfel încât textul principal [al unui document] să poată fi distribuit mai pe larg şi cu măsuri de securitate mai puţin stricte”.

“Dacă NATO poate să adopte reguli care par să stabilească o clasificarea excesivă a informaţiilor, atunci Consiliul Uniunii Europene ar trebui să poată face la fel”, a declarat Pavlou într-un email trimis către EUobserver.

Un oficial al Consiliului a declarat că instituţia nu doreşte să comenteze în acest moment problema, întrucât guvernul olandez încă nu a prezentat-o Consiliului.

Comisia Europeană însărcinată cu asigurarea respectării legii UE a declarat pentru EUobserver că nu comentează raportul.

Europarlamentarul Giegold a scris un raport provizoriu privind transparenţa şi susţine că raportul va fi supus votului în 21 martie în Comitetul pentru Probleme Constituţionale al Parlamentului European. Acelaşi vot a fost amânat în septembrie 2016.