Erdogan ameninţă că Olanda va plăti pentru blocarea activităţilor politice turceşti

În timpul unui discurs televizat duminică, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a reiterat comentariile sale anterioare, acuzând guvernul olandez de “nazism şi fascism”, susţinând că doar acele tipuri de guverne ar interzice miniştrilor străini să călătorească în ţările lor.

“Am crezut că nazismul a murit, dar am greşit. Nazismul este încă răspândit în Occident. Occidentul şi-a arătat adevărata faţă”, a precizat Erdogan la o ceremonie de premiere în Istanbul.

Erdogan a mulţumit Franţei, care i-a permis ministrului turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, să se adreseze duminică cetăţenilor turci la un miting în oraşul Metz.

Sâmbătă, guvernul olandez a interzis avionului care îl transporta pe Cavusoglu să aterizeze pe teritoriul Olandei, susţinând că a retras permisiunea din cauza “riscurilor pentru ordinea şi securitatea publică” provocate de eventuala vizită a oficialului turc în oraşul Rotterdam.

Ulterior în aceeaşi zi, ministrul turc al Familiei, Fatma Betul Sayan Kaya, a fost expulzată din Olanda după ce i s-a interzis să pătrundă în Consulatul turc din Rotterdam.

Cei doi miniştri au dorit să se adreseze participanţilor la mitinguri organizate pentru sprijinirea unui referendum turcesc planificat să aibă loc luna următoare pe tema extinderii puterilor preşedintelui Erdogan.

Diaspora europeană

Olanda, ca şi alte câteva oraşe europene majore, au interzis să se organizeze mitinguri la care să participe politicieni turci de rang înalt cu scopul de a promova referendumul în rândul membrilor diasporei Turciei în Europa.

Incidentele au declanşat proteste în ambele ţări şi reacţii dure din partea oficialilor turci. Duminică, poliţia a folosit câini şi tunuri cu apă pentru a dispersa sutele de manifestanţi care fluturau steaguri turceşti în faţa Consulatului turc din Rotterdam.

Unii dintre manifestanţi au aruncat cu sticle şi pietre în forţele de ordine, iar câţiva protestatari au fost bătuţi de poliţişti cu bastoane.

În Turcia, un manifestant a pătruns duminică pe teritoriul Consulatului danez din Istanbul şi a înlocuit pentru scurt timp steagul olandez cu unul turcesc, a raportat agenţia de ştiri DHA.

Erdogan a reacţionat cu furie la blocarea avionului ministrului turc de Externe, ameninţând că va răspunde cu aceeaşi monedă împotriva diplomaţilor olandezi. În plus, liderul turc i-a descris pe olandezi ca “rămăşiţe ale naziştilor” şi “fascişti”.

A fost pentru a doua oară într-o săptămână când Erdogan a folosit cuvântul “nazişti” pentru a critica un aliat al Turciei din NATO. Anterior, Erdogan a acuzat Germania în 5 martie că recurge la “practici naziste” pentru retragerea autorizaţiilor de organizare a unor mitinguri de campanie pentru acelaşi referendum.

Premierul olandez Mark Rutte a răspuns că Erdogan a făcut o “remarcă nebunească” şi “exagerată”.

Totuşi, oficialul olandez a precizat duminică faptul că el face tot posibilul să calmeze cele mai puternice tensiuni cu care s-a confruntat Olanda în ultimii ani.

Dar Rutte a declarat că ideea de a cere scuze Turciei este “ciudată”. Premierul olandez a făcut referire la un comentariu al ministrului turc de Externe, care a afirmat că Olanda ar trebui să îşi ceară scuze pentru aceste incidente.

“Aceasta este o persoană care ieri ne-a numit fascişti şi o ţară de nazişti. Voi calma [tensiunile], dar nu voi oferi scuze. Sunteţi nebuni?”, a declarat Rutte duminică, în cadrul unui talk show matinal.

Alte mitinguri anulate

Austria şi Elveţia au anulat, de asemenea, mitinguri turceşti. Duminică, patronul unei locaţii din Suedia unde un oficial de top al partidului de guvernământ turc urma să conducă un miting a anulat contractul de închiriere, a raportat mass media turcă.

Prin aceste mitinguri, politicienii turci urmăresc să atragă voturi ale comunităţii turce din Europa pentru referendumul din 16 aprilie, prin care se va decide dacă puterile lui Erdogan vor fi extinse în mod semnificativ.

Olanda are aproximativ 400.000 de cetăţeni de origine turcă, în timp ce Germania este căminul a 1,4 milioane de persoane eligibile să voteze în Turcia – cea de-a patra cea mai mare bază electorală după oraşele Istanbul, Ankara şi Izmir.

Relaţiile dintre Turcia şi Uniunea Europeană s-au deteriorat în lunile recente, Erdogan fiind nemulţumit de valurile de critici europene faţă de campania sa masivă de suprimare a opozanţilor ce a fost lansată după un puci eşuat în Turcia în iulie 2016.