"2026 nu va fi un an uşor" - Năsui spune că şansele ca Guvernul să crească iar taxele sunt de 50%
Se încheie anul 2025, un an prost pentru economie, pentru antreprenoriat şi pentru libertate. În 2025, Guvernul Bolojan a crescut taxarea, birocraţia şi a scăzut libertatea economică, a lansat un nou atac fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, care continuă astfel opoziţia faţă de Executivul din care şi partidul său face parte.
"Guvernul a îngreunat înfiinţarea de firme prin creşterea capitalului social minim. O măsură care nu descurajează fraudele, dar loveşte în întreprinderile mici. Împrumuturile acţionarilor către propria firmă vor putea fi recuperate mult mai greu. Aici e parţial vina lobby-ului din sistemul financiar-bancar şi parţial prostia politicienilor care se lasă îmbrobodiţi uşor. Mai mult, de la anul fiecare punct de lucru va trebui să aibă cod fiscal separat. Până acum trebuia doar la punctele de lucru mari, adică cu mai mult de 5 angajaţi. Asta înseamnă mai multe raportări, mai multe declaraţii şi mai multă birocraţie pentru fix aceeaşi activitate ca până acum. De exemplu o firmă care are puncte de lucru mici (cu mai puţin de 5 angajaţi) în toate sectoarele din Bucureşti, până acum făcea o singură raportare pe lună la ANAF şi o singură plată pentru impozitul pe venit al salariaţilor. De anul viitor va face 6 raportări şi 6 plăţi. Iar asta în fiecare lună. Deci o multiplicare de 6 ori a birocraţiei", a declarat Claudiu Năsui.
Liderul USR a afirmat că Guvernul Bolojan a crescut semnificativ taxele, deşi promisiunile electorale au fost fix inverse.
"După alegeri, politicienii s-au răzgândit. Niciun partid din coaliţie nu vrea reducerea cheltuielilor acolo unde are un interes. Aşa că rămâne de crescut taxele. Pentru reduceri de cheltuieli au făcut comisii, comitete, grupuri de lucru, analize, studii, orice numai să nu le scadă. Taxele, în schimb, le-au putut creşte imediat fără probleme. Oficial 's-au sacrificat' când au crescut taxele. Au numit asta 'responsabilitate' şi 'maturitate'. De fapt în ultimul deceniu România a tot avut parte de 'maturitatea' creşterii constante a taxelor. A făcut-o şi guvernul Ciucă, şi guvernul Ciolacu şi guvernul Bolojan. Fiecare guvern cu aceleaşi explicaţii. Pe vremea aceea USR era contra creşterilor de taxe", a menţionat Claudiu Năsui.
Potrivit deputatului, 2025 a adus şi o mare lovitură pentru nivelul libertăţii economice, pe lângă taxare şi birocraţie.
"Guvernul a naţionalizat 70% din banii din pilonul 2 şi 3. Banii se vor duce la stat sub forma unui împrumut pe o perioadă de 8 ani printr-un intermediar (care o să-şi ia, evident, un comision). Banii îi veţi primi înapoi, dar eşalonat pe perioada acelor 8 ani. Asta dacă nu îşi schimbă opinia un viitor guvern şi măreşte perioada de eşalonare. Culmea este că, dacă ne uităm în istoria ultimilor 36 de ani, naţionalizările s-au făcut doar de către premieri PNL. În anii 90, de către guvernul Stolojan care a naţionalizat valuta firmelor. Dacă o firmă avea valută în bancă, ghinion, deodată avea lei la un curs prestabilit de guvern. Şi atunci a fost acelaşi discurs despre 'responsabilitate' şi 'maturitate'", a punctat Claudiu Năsui.
La ce să ne aşteptăm de la 2026?
"În finanţe se spune că cel mai bun predictor pentru viitor este trecutul. Dacă ne uităm în trecut, scăderile de cheltuieli vor fi minore iar creşterile de taxe vor continua.
Domnul Bolojan a zis într-un interviu că nu vor mai creşte taxele în 2026. Dar după aceea a început un lung şir de 'dacă'-uri. Deci orice e încă posibil.
Plus că domnul Bolojan a mai avut momente când a zis ceva şi a făcut altceva. În campanie domnul Bolojan promitea reducerea numărului de parlamentari la 300. Acum se laudă că vor fi 416 parlamentari. Asta în condiţiile în care există o majoritate în parlament care ar vota 300 de parlamentari şi un proiect pe circuit care a trecut de Senat şi poate fi votat oricând.
Acum presiunea asupra statului român să accepte reduceri de cheltuieli este mult mai mică din cauza creşterii taxelor. Grupurile care beneficiază de privilegii din partea statului român nu mai au niciun motiv să renunţe la ele.
Toate acestea mă fac să estimez că şansele ca guvernul Bolojan să crească în continuare taxele în 2026 sunt de 50%. Iar scăderile de cheltuieli să nu aibă loc decât anemic, nesemnificativ la nivelul deficitului bugetar.
Statul poate lua mai mulţi bani pe termen scurt din creşterea taxelor pentru că prinde populaţia în capcană, dar pe termen lung nu va putea niciodată taxa bogăţia care nu se mai produce din cauza creşterii taxelor. Proiectele antreprenoriale deja începute sau la început de drum vor suferi. Din păcate altele nu vor mai începe deloc. Sper, însă, ca toţi cei care au apucat să înceapă un proiect în România înainte de creşterea taxelor să-l poată continua chiar şi cu bani mai puţini.
Faptul că intrăm în 2026 fără un buget de stat este un lucru bun şi un avantaj indirect. Pentru că asta mai ţine puţin cheltuielile sub control. Ceea ce e foarte bine. Statul va funcţiona cu 1/12 din cheltuielile pe anul anterior.
Din păcate nu e suficient pentru a opri creşterile de preţuri care vor tot continua. Pentru românii simpli, care nu sunt conectaţi la un privilegiu de stat, viaţa va fi tot mai scumpă. Şi puterea de cumpărare va scădea. Soluţii există pentru a opri declinul. Dar pentru asta trebuiau luate măsurile inverse decât cele luate până acum. 2026 nu va fi un an uşor."
