UE cere Rusiei să pună capăt alegerilor separatiste din Donbas

Luptători separatişti pro-ruşi în Doneţk, estul Ucrainei, 1 iunie 2016. (Captură Foto)
Andrei Popescu
09.09.2018

Şefa UE pentru afaceri externe, Federica Mogherini, a criticat un plan al separatiştilor susţinuţi de Rusia din estul Ucrainei de a desfăşura alegeri şi a cerut Moscovei să îşi folosească influenţa pentru a opri votul, potrivit RFE/RL.

O declaraţie publicată de purtătorul de cuvânt al lui Mogherini, Maja Kocijancic, a susţinut că “aşa-zisele alegeri care vor avea loc în aşa-numitele ‘Republica Populară Lugansk’ şi ‘Republica Populară Doneţk’ în 11 noiembrie merg împotriva spiritului şi textului acordurilor [de pace] de la Minsk, care au prevederi specifice privind organizarea de alegeri locale în acea regiune”.

Declaraţia a susţinut că “toţi paşii care vor obstrucţiona progresul implementării acordurilor de la Minsk trebuie să fie evitaţi” şi că UE se aşteaptă ca “Rusia, în special, să îşi folosească influenţa deplină asupra separatiştilor în această privinţă”.

Ministerul ucrainean de Externe a criticat de asemenea anunţul făcut de oficialii separatişti din regiunea Donbas cu privire la alegeri.

“Dacă vor avea lor alegeri anticipate false, rezultatul lor va fi nul din punct de vedere legal şi ele nu vor crea niciun fel de consecinţe legale şi nu vor fi recunoscute de Ucraina sau comunitatea internaţională”, a precizat ministerul într-o declaraţie.

Luptele din estul Ucrainei au provocat moartea a peste 10.300 de persoane începând cu 2014 şi a forţat strămutarea a sute de mii de persoane.

Anunţul a fost făcut la câteva zile după ce Alexander Zaharcenko, preşedinte şi şef al guvernului aşa-numitei şi autoproclamatei Republici Populare Doneţk, a fost ucis într-o explozie produsă la o cafenea din oraşul Doneţk.

Conform informaţiilor, în urma exploziei au fost rănite şi alte două persoane, inclusiv aşa-numitul „ministru al finanţelor” din Doneţk, Alexander Timofeev.

Preşedintele Dumei ruseşti, Viaceslav Volodin, a declarat că uciderea lui Zaharcenko „anulează” toate eforturile de a pune capăt conflictului din estul Ucrainei.

În plus, după explozia şi moartea lui Zaharcenko, Moscova a acuzat Kievul de organizarea unor atacuri teroriste. Liderii separatişti au promis că vor da un răspuns, afirmând că explozia este „un act evident de agresiune din partea Ucrainei”.

Serviciul de Securitate al Ucrainei SBU a oferit două versiuni ale uciderii lui Zaharcenko, indicând că s-ar putea ca Rusia să fie implicată în atac.

„Avem motive să credem că moartea lui Zaharcenko ar putea fi rezultatul unei lupte interne între militanţi, provocată în principal de distribuirea intereselor pentru afaceri. Totuşi, nu excludem posibilitatea ca [atacul] să fi fost o tentativă a serviciilor ruse de spionaj de a înlătura o figură neagreată care, conform unor informaţii, a devenit inutilă şi îi supără pe ruşi”, a afirmat Igor Guskov, directorul SBU.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor