UE a găsit 'cheia' la contractele cu Gazprom: Comisia Europeană va aviza toate acordurile interguvernamentale în domeniu

Uniunea Europeană (UE) continuă lupta pentru transparenţa pieţei energetice. La un an după declaraţiile privind necesitatea de a dezvălui conţinutul acordurilor gazifere şi petroliere ale unor ţări concrete, această decizie a fost aprobată de Consiliul UE. Cel mai târziu în luna martie ţările din UE trebuie să-i prezinte Comisiei Europene (CE) toate acordurile interguvernamentale în domeniul petrolului şi gazului, iar deja de la începutul anului viitor CE va putea participa la toate negocierile şi aviza modul în care noile contracte corespund legislaţiei. Potrivit Kommersant, acest lucru nu va avea mare influenţă asupra pieţei în general, însă va crea probleme pentru anumiţi furnizori, în principal pentru Gazprom.

Consiliul UE a aprobat mecanismul privind schimbul de informaţii despre acordurile interguvernamentale în domeniul energeticii semnate de membrii UE şi terţe ţări. Noul document prevede înştiinţarea obligatorie a CE cu privire la acordurile interguvernamentale existente, urmând ca aceasta să facă respectivele acorduri accesibile tuturor altor state membre ale UE. De asemenea, CE va participa la negocieri în calitate de observator, în cazul în care va fi solicitat în acest sens de o ţară membră în UE, şi va verifica modul în care noile acorduri corespund legislaţiei europene.

Decizia va intra în vigoare după 20 de zile de la data publicării în buletinul oficial al UE, estimativ în noiembrie. După aceasta, membrii UE vor avea trei luni pentru a transmite CE acordurile interguvernamentale, cu semnalarea tuturor problemelor confidenţiale pe care acestea le-ar putea conţine. În cazul semnării de noi documente, ţările vor trebui să anunţe CE: dacă noile acorduri vor 'stârni dubii', atunci verificarea ar putea dura circa 9 luni, fapt care, potrivit Kommersant, ar putea tărăgăna negocierile dintre ţări şi le-ar putea complica.

Cu toate acestea, comisarul european Gunther Ottinger, vechi luptător contra monopolului Rusiei pe piaţa europeană a gazului, este convins că noua lege constituie primul pas practic în direcţia majorării transparenţei din relaţiile interguvernamentale în domeniul energeticii. În opinia lui Ottinger, acest lucru va asigura certitudinea legislativă pentru adoptarea de decizii investiţionale, susţinute adesea de acorduri interguvernamentale, şi va îmbunătăţi poziţiile în negociere ale ţărilor din UE. După cum precizează CE, urmează să fie 'dezvăluite' circa 90 de acorduri: 30 în domeniul petrolului, 60 - al gazului.

Prima dată despre necesitatea de a-i dezvălui condiţiile acordurilor a fost subliniată de CE în septembrie 2011, când a prezentat noul program pentru securitate energetică, program ce presupunea o abordare 'mai serioasă şi mai lipsită de compromis' faţă de negocierile cu furnizorii de resurse energetice. De fapt, UE nu ascundea că iniţiativa se referea în primul rând la importul de petrol din Libia şi de gaz din Rusia. De altfel, chiar şi dintre membrii UE nu toţi sprijineau 'majorarea transparenţei': potrivit informaţiilor neoficiale, împotrivă se pronunţau Italia şi Grecia, care au obţinut reduceri substanţiale din partea Gazprom, dar şi Franţa.

Gazprom, care livrează în Europa peste 150 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, nu a dezvăluit niciodată condiţiile acordurilor cu ţări concrete şi formula de calcul a preţului pentru acestea. După cum aminteşte Kommersant, a existat un singur precedent de dezvăluire a contractului: cu Ucraina, în 2009. Documentul a fost publicat de fostul premier Iulia Timoşenko.

Decizia UE a devenit o continuare logică a noii etape din războiul împotriva Gazprom. La începutul lui septembrie, CE a declanşat împotriva concernului rus o anchetă antimonopol. Tocmai în cadrul acestei anchete, CE îi va solicita Gazprom informaţii despre contracte, însă, prin decretul său din 11 septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin le-a interzis companiilor strategice ruse, între care şi Gazprom, să dezvăluie informaţii organismelor unor terţe ţări.

Monopolul rus a subliniat în repetate rânduri că nu intră sub incidenţa legilor europene. Însă, noile legi trebuie să fie îndeplinite de ţările din UE, care vor trebui să dezvăluie condiţiile acordurilor interguvernamentale în domeniul livrărilor de gaz.

În opinia analistului de la Societe Generale, Thierry Bros, specialist în domeniul gazului, este puţin probabil ca noile reguli să influenţeze în mod serios piaţa, deoarece aceasta este de fapt 'o formalizare a procesului care se desfăşoară deja, iar UE deţine o mare parte din informaţii'.

La rândul său, expertul în energetică globală şi resurse naturale din cadrul Eurasia Group, Leslie Palti-Guzman, declară că UE vrea să fie implicat în negocierile în vederea revizuirii contractelor în domeniul gazului, deoarece Gazprom sau alt furnizor ar putea exersa presiuni asupra cumpărătorilor. Leslie Palti-Guzman nu vede în noile reguli ale UE o ameninţare la adresa caracterului confidenţial al contractelor. În opinia sa, UE nu va da publicităţii contractele, iar scopul său este de 'a fi convinsă că fiecare piaţă este deschisă liberei concurenţe'.

Cu toate acestea, Gazprom ar putea fi afectat, atenţionează analistul rus Mihail Korcemkin. Acesta subliniază că UE încearcă să creeze o piaţă unitară, care să funcţioneze în baza unor reguli transparente comune, în timp ce Gazprom preferă să pună condiţii individuale pentru fiecare cumpărător. După părerea expertului, acest pas al UE va duce la diminuarea influenţei unor politicieni precum Gerhard Schroeder, 'necesari Gazpromului pentru a pune de acord condiţii, preferinţe şi avantaje speciale'.