UDMR, pornită contra votului prin corespondenţă

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi că formaţiunea va încerca să conteste la Curtea Constituţională legea votului prin corespondenţă, dacă va constata că în forma sa finală aceasta va avea prevederi neconstituţionale, relatează Hotnews.

Potrivit sursei citate, Hunor a adăugat că pentru acest demers este însă nevoie de mai multe semnături decât ar putea strânge parlamentarii UDMR.

"Vom încerca să atacăm la CCR dacă vom considera că forma finală a proiectului are amendamente neconstituţionale. Avem nevoie de 25 de semnături la Senat sau 50 de semnături la Camera Deputaţilor, dar UDMR de unul singur nu are aceste semnături", a declarat Hunor, citat de Hotnews, la o zi după ce legea votului prin corespondenţă a fost adoptată de Senat.

Liderul UDMR a adăugat că, în viziunea formaţiunii sale, varianta de lege adoptată marţi de Senat este "o greşeală uriaşă, o greşeală extraordinar de mare”, un experiment făcut "din dorinţa de a rezolva o problemă reală, dar fără să ştii toate detaliile şi consecinţele care ar putea să apară peste câţiva ani."

"Sunt şi probleme legate de procedură, dar şi probleme constituţionale în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă [...] noi considerăm că pentru alegerile parlamentare, dreptul de a vota al românilor care locuiesc în străinătate este asigurat de legea alegerilor parlamentare. Din acest punct de vedere, nu este în niciun fel lezat dreptul de a vota. Pentru prezidenţiale poate fi o posibilitate votul prin corespondenţă. La Camera Deputaţilor vom depune amendamente şi vom încerca să explicăm cu argumente raţionale că pentru alegerile parlamentare dreptul de a vota în străinătate este asigurat şi pentru prezidenţiale se poate găsi o soluţie mult mai bine gândită decât actuala lege”, a mai susţinut liderul formaţiunii, insistând asupra unor aspecte precum secretul votului şi securitatea acestuia.

Prezent şi el la conferinţă, deputatul Marton Arpad, membru în Comisia de cod electoral, a ridicat problema redistibuirii voturilor românilor din Diasporă în circumscripţiile din ţară. Reamintim că, în cazul unei astfel de redistribuiri a voturilor din Diasporă, UDMR ar putea să nu atingă pragul electoral de 5% pentru intrarea în Parlament, având în vedere că la ultimele alegeri au strâns 5,2% din voturi.

Arpad s-a mai legat de aspecte precum faptul că nimeni nu poate garanta că o persoană nu îşi poate influenţa familia să voteze într-un anumit mod la alegeri sau că proprietarul unei companii unde lucrează muncitori români ar putea să-i influenţeze pe aceştia să voteze pentru un anumit candidat.

Reamintim că reprezentanţii UDMR s-au opus puternic acestei legi încă dinainte de adoptarea ei de către Senat. Cu mai bine de zece zile de votarea legii în Parlament, senatorul Marko Bela anunţa deja că formaţiunea sa nu va susţine legea, pe motiv că acest tip de vot ar crea o discriminare între românii din afara ţării şi cei din ţară. Bela nu a precizat cine opreşte UDMR-ul, care l-a avut pe Arpad în Comisia de cod electoral, să propună ca şi românii din ţară să poată vota prin corespondenţă, pentru a nu exista discriminări.

Mai amintim că societatea civilă are, la rândul său, o serie de obiecţii legate de această lege, însă din motive cu totul diferite de cele ale UDMR.