Ucraina: Se adânceşte misterul legat de lunetiştii care au comis masacrul din Maidan
alte articole
Masacrul comis la 20 februarie de lunetişti care au tras în Piaţa Independenţei din Kiev (Maidan) a grăbit căderea preşedintelui Viktor Ianukovici, care a fugit a doua zi din ţară. Dar nu se ştie cine au fost acei asasini şi încă nu a fost nimeni arestat. Peste o sută de persoane şi-au pierdut viaţa în acea zi de februarie, iar între Kiev, Moscova şi Crimeea circulă acuzaţii reciproce, informează marţi ziarul ABC.
După ciocnirile dintre poliţişti şi manifestanţi din 18 februarie, agenţii au venit echipaţi cu arme Kalaşnikov. După o noapte relativ liniştită, în care s-a respectat încetarea focului convenită în ajun, a doua zi joi, 20 februarie, au fost auzite focuri de armă pe strada Instituţkaia, care dă în piaţă. După primii morţi, manifestanţii au răspuns prin lansarea de cocteiluri Molotov împotriva forţelor antirevoltă - trupele Berkut - care ocupaseră piaţa Europa adiacentă.
La miezul zilei, corespondenţii străini au constatat că în piaţă tirurile continuau şi că fusese organizată o amplă operaţiune de salvare cu ambulanţe, ceea ce dovedeşte că autorităţile ştiau dinainte că se va lăsa cu vărsare de sânge. Câteva ore mai târziu au apărut imagini pe Internet ale unor lunetişti postaţi pe terasele clădirilor din apropierea Maidanului. Lor li se atribuie cea mai mare parte a victimelor. A doua zi, pe 21 februarie, a fost postată pe Youtube înregistrarea comunicaţiilor făcute între ei prin radiotransmiţătoare.
Convorbirile nu lăsau loc la îndoială: era vorba de profesionişti, militari sau poliţişti care vorbeau ruseşte, deşi unii dintre ei cu accent ucrainean. Ceea ce nu înseamnă neapărat că proveneau din Rusia, având în vedere că peste jumătate din populaţia Ucrainei vorbeşte curent rusa, alături de o parte însemnată a locuitorilor Kievului. Din discuţii reieşea că misiunea lor era să-i 'acopere' pe agenţii Berkut şi 'să neutralizeze' orice individ cu o armă de foc la vedere, chiar dacă majoritatea celor căzuţi în piaţă nu aveau asupra lor arme.
În martie, televiziunea rusă RT a difuzat înregistrarea unei convorbiri telefonice din 26 februarie dintre ministrul estonian de externe, Urmas Paet, şi şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Ministrul, care fusese cu o zi în urmă la Kiev, i-a transmis dnei Ashton 'ideea că în spatele lunetiştilor nu s-ar afla Ianukovici, ci cineva din noua coaliţie', lucru care acum căpătă tot mai mult contur. Paet a asigurat că la originea informaţiei sale se află responsabila serviciilor medicale acordate în piaţa Maidan, Olga Bogomoleţ.
Totuşi, în aceeaşi zi, Bogomoleţ a apărut în faţa presei din Kiev pentru a dezminţi astfel de declaraţii. Ministrul estonian a reiterat drept 'autentică' informaţia dată lui Ashton, dar a precizat că nu face comentarii. În orice caz, suspiciunile răspândite de Paet au servit Rusiei ca justificare pentru a lipsi de legitimitate noile autorităţi de la Kiev, a decide anexarea Crimeea şi a ameninţa cu invadarea Ucrainei, sub pretextul că îşi 'rezervă dreptul' să-i protejeze pe localnicii ruşi de posibile atacuri ale radicalilor neonazişti ai Pravîi Sektor (Sectorul de Dreapta).
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a reiterat acelaşi pretext într-un interviu acordat recent, acuzând această grupare de masacrul comis în Maidan. 'Nu pot afirma cu absolută certitudine, dar există mulţi factori care arată în această direcţie', a comentat Lavrov, subliniind că 'este clar că faptele trebuie investigate (...), nu ascunse sub preş'.
La 21 martie, procurorul general al Ucrainei, Oleg Mahniţki, a anunţat că ştie deja cine sunt majoritatea acestor lunetişti. 'Aceşti indivizi au fost identificaţi, dar nu le pot da încă numele (...). Lista ar putea fi mai mare, însă include deocamdată doar cetăţeni ucraineni'. Ministrul de interne, Arsen Avakov, a speculat că cei implicaţi ar putea să fie ruşi. Anterior, Mahniţki avansase numele colonelului Serghei Asavaliuk, şeful forţelor speciale ale trupelor detaşate în Crimeea, ca unul din posibilii participanţi la masacrul comis la 20 februarie în piaţa centrală din Kiev.