Turkmenistanul îşi măsoară forţa gaziferă cu Rusia

O nouă reuniune a şefilor de guvern din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI) a avut loc miercuri, 30 mai, în Turkmenistan, ţară care se situează pe locul patru în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz. Gazdă a evenimentului, liderul turkmen Gurbangulî Berdîmuhamedov a depus toate eforturile pentru ca tocmai problema gaziferă să fie tema principală a reuniunii de la Aşhabad, lucru care i-a şi reuşit, notează, joi, cotidianul rus Kommersant.

Aşhabadul nu s-a remarcat niciodată printr-o atitudine foarte activă în cadrul CSI. Până de curând aici nu s-au desfăşurat niciodată summituri ale acestei organizaţii şi nici reuniuni ale şefilor de guvern. De data aceasta, Berdîmuhamedov, a cărui ţară deţine în acest an preşedinţia în CSI, a decis să schimbe vechea abordare şi a găzduit o reuniune a premierilor.

Ce anume a determinat această decizie a devenit clar din discursul său, în care Berdîmuhamedov a declarat că, dintre toate domeniile de cooperare, el personal îl scoate în evidenţă pe cel energetic şi mai ales componenta legată de transport. 'Turkmenistanul propune demararea unui dialog pe marginea problemei privind transportul de resurse energetice, în scopul elaborării unor condiţii clare şi transparente pentru livrarea lor', a spus liderul turkmen.

Astfel, Berdîmuhamedov a profitat de reuniunea şefilor de guvern din CSI pentru a-şi promova propriile interese, subliniază Kommersant. Turkmenistanul, aflat pe locul patru în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz (în total 44,25 trilioane de metri cubi) şi care deţine al doilea ca mărime zăcământ (South Yolotan, între 4 şi 14 trilioane de metri cubi), nu are acces la pieţele europene, de care are mare nevoie.

În prezent, Turkmenistanul exportă circa 30 de miliarde metri cubi de gaz pe an, însă ar dori să ajungă la 180 de miliarde până în 2030, ceea ce îl va transforma în concurentul direct al Rusiei şi se va oglindi în mod cert în preţul gazului pe plan mondial. Aşhabadul caută în mod activ trasee de alternativă pentru livrările de gaz. Astăzi, gazul turkmen ajunge în China, iar săptămâna trecută Turkmenistanul a semnat un acord cu India şi Pakistan, în vederea livrării de gaz prin gazoductul TAPI (Turkmenistan, Afganistan, Pakistan, India), proiectat de SUA. Dacă proiectul va fi realizat, Aşhabadul va putea să transporte prin TAPI până la 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

Cu toate acestea, Berdîmuhamedov nu renunţă la încercările de a deschide pentru gazul turkmen şi alte direcţii. Destul de atractivă este pentru Aşhabad direcţia europeană. Tocmai astfel se explică iniţiativă sa de joi, privind înfiinţarea în cadrul CSI a unui grup de experţi pentru livrarea de resurse energetice. Mai mult decât atât, Berdîmuhamedov propune promovarea acestei idei la un nivel şi mai înalt - în Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). 'Considerăm această problemă una extrem de importantă şi din acest motiv propunem înfiinţarea unui grup de experţi în problema siguranţei livrărilor de gaz sub egida ONU', a subliniat liderul turkmen.

Potrivit Kommersant, Berdîmuhamedov nu şi-a pregătit propunerea de unul singur: el este sprijinit în totalitate de Ucraina, pentru care gazul este vital. Kievul, care încearcă să obţină de la Moscova anularea vechiului contract în domeniul gazului, pe care autorităţile ucrainene îl califică drept 'împovărător', caută în paralel alternative la gazul rusesc, încercând să convină asupra livrărilor cu acelaşi Aşhabad. Deocamdată, eforturile Ucrainei sunt zadarnice, incusiv pentru că livrările din Turkmenistan sunt posibile doar trecând pe teritoriul Rusiei.

Din acest motiv, Berdîmuhamedov şi premierul ucrainean Nikolai Azarov au convenit să promoveze împreună trasee de alternativă la cele ruseşti şi în general elaborarea de noi reguli de transport al gazului. Deocamdată nu este foarte clar ce reuşită va avea această idee. Cert este că Rusia nu este încântată de asemenea iniţiative. Nu întâmplător, premierul rus Dmitri Medvedev a reacţionat la propunerea lui Berdîmuhamedov păstrând tăcerea.

La Aşhabad, Medvedev a desfăşurat şi întrevederi bilaterale: cu acelaşi Berdîmuhamedov, dar şi cu Azarov şi premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. Potrivit Kommersant, problema energetică a fost una centrală şi în timpul acestor întrevederi bilaterale.

În timpul întrevederii dintre Medvedev şi Filat s-a vorbit despre datoria pe care Chişinăul o are la gazul rusesc: aceasta a ajuns la suma record de 3,7 miliarde de dolari, o bună parte (3,2 miliarde) revenindu-i Transnistriei. Filat i-a propus omologului său rus să se pună capăt unei creşteri lipsite de control a acestei datorii, prin semnarea unui acord separat cu Chişinăul şi Tiraspolul. Potrivit surselor de informaţie ale Kommersant, Medvedev nu a respins această propunere.