Profesioniştii italieni care pleacă din ţară, înlocuiţi de alte 'creiere', printre care şi români (raport)

Zece mii de specialişti din Italia, printre care medici, fizicieni, ingineri şi arhitecţi, au plecat din ţară cu începere din 1997, dar echilibrul este pozitiv, plecarea lor fiind compensată de sosirea altora, printre care şi români, se arată într-un raport comun realizat de organizaţia non-profit ''Forum Nazionale Giovani'' şi organismul consultativ al guvernului, Parlamentului, regiunilor şi provinciilor autonome din Italia, ''Consiglio Nazionale dell'Economia e del Lavoro'' (Cnel), informează ziarele Corriere della Sera şi La Repubblica, în ediţiile de miercuri.

Un număr de 10,584 de tineri profesionişti italieni au plecat din ţară între 1997 şi 2010, potrivit datelor Comisiei Europene, deoarece au considerat că este mai profitabil să se afirme în alte ţări unde să-şi vadă recunoscute calităţile.

Italia nu este însă o ţară din care trebuie să pleci şi din care ''creierele'' italiene fug spre destinaţii în care să se realizeze profesional utilizând competenţele dobândite, este de părere Corriere della Sera. Problema este de altă natură, consideră ziarul, şi priveşte presupusa pierdere de competitivitate, deoarece profesioniştii în măsură să ofere servicii cu valoare adăugată ridicată în termeni de cercetare şi inovaţie, precum medici, fizicieni, ingineri şi arhitecti, pleacă, dar fenomenul este compensat de sosirea a mii de tineri specializaţi mai ales în domenii paramedicale. Există astfel un boom de asistenţi medicali, de exemplu, provenind în principal din România, Spania şi Germania.

Potrivit raportului, Italia a exportat 4.130 de profesionişti în Marea Britanie, aceasta şi datorită supremaţiei culturale a limbii engleze în lume, şi 1.515 în Elveţia. Aceştia din urmă au fost atraşi de 'supraabundenţa investiţiilor din partea unor companii faţă de forţa de muncă prezentă pe piaţă', a explicat pentru Corriere della Sera Giuseppe Acocella, consilier Cnel şi coordonator al celei de-a cincea Comisii Welfare.

Din Italia au plecat în special lucrători cu înaltă calificare precum 2.640 medici, 1.327 profesori de liceu, 596 de avocaţi şi 214 arhitecţi, dar ţara poate atrage încă profesionişti din străinătate, astfel încât echilibrul dintre sosiri şi plecări este încă pozitiv pentru circa 1.000 de unităţi, în special datorită sosirii a peste 5.000 de români numai din 2007 încoace - anul aderării României la UE.

Motivaţiile acestei 'diaspore silenţioase' - contrabalansată de Europa de Est şi de Spania confruntată cu grave dificultăţi ocupaţionale - trebuie căutate în aspectele critice ale sistemului universitar italian, dificultatea de acces la profesii (prin atestări, practică, stagii şi examene de stat se pierd ani în aşteptarea calificării) şi probabila supraabundenţă de absolvenţi hiper-calificaţi faţă de capacitatea ţării a-i folosi eficient.

Preşedintele Cnel, Antonio Marzano a explicat că mai ales marea criză din 2008 încoace a fost cea care a făcut ca generaţiile tinere să plătească preţul cel mai greu. El a identificat însă reţeta pentru inversarea direcţiei unei ţări gerontocratice, mizând pe tineri. 'Îmbunătăţirea condiţiilor în ceea ce priveşte accesul la profesii, meritocraţia care trebuie să se afle la baza succesului, precum şi garanţiile de bază pentru etapele initiale ale relaţiei de muncă şi mobilităţii lor, toate acestea sunt probleme care necesită mai multă atenţie'', spune Marzano.

Potrivit Cnel, pentru lucrătorii cu înaltă calificare principalele obstacole sunt libera circulaţie în Europa, recunoaşterea diplomelor şi omogenitatea parcursurilor formatoare. Profesioniştii care beneficiază de cea mai facilitată mobilitate în UE sunt medicii şi arhitecţii. Cele mai mari dificultăţi le întâmpină psihologii şi jurnaliştii, urmaţi de notari, contabili, consultanţi în muncă şi avocaţi.

Mobilitatea este o temă susţinută de europeniştii convinşi, într-un moment în care euroscepticii par să fi captat nemulţumirea populară făcând prozeliţi la fiecare consultare electorală. Directiva 36/2005, care încurajează mobilitatea între statele membre ale UE a fost implementată de sistemul italian doar doi ani mai târziu. Ea a favorizat transferul de profesionişti tineri, dar i-a încurajat mai ales pentru parcursul de tip tehnic (inginerie, arhitectură, medicină şi chirurgie, fizică), penalizând în schimb mai ales tinerii avocaţi, notarii şi contabilii constrânşi să se conformeze de fiecare dată unei legislaţii care variază de la ţară la ţară în ceea ce priveşte dreptul civil, penal şi fiscal.

'Vom încuraja în continuare mobilitatea europeană numai dacă va da naştere unei integrări reale politice şi legislative, în caz contrar riscăm să creăm absolvenţi de seria B, incapabili să parcurgă o diversitate foarte mare de parcursuri formative şi din cauza dificultăţii recunoaşterii titlurilor academice', a explicat Acocella.

Ceea ce sărăceşte ţara în special în termeni de know-how este 'o multitudine de profesii foarte strict reglementate, care penalizează în primul rând tinerii şi dificultăţile birocratice enorme şi de creditare în relaţia cu băncile pentru a demara o afacere', recunoaşte Acocella. Problema este că există puţini absolvenţi italieni tineri care se lansează pe cont propriu, eventual prin deschiderea unui cabinet profesionist şi demararea unui start-up.

Problemele legate de creditare sfârşesc prin a descuraja ambiţiile tinerilor 'determinându-i pe cei mai buni să plece din ţară - explică Antonio Forte, membru al organizaţiei ''Forum Nazionale dei Giovani'' şi unul dintre cei doi curatori ai cercetării. ''În acest fel importăm profesii pentru activităţi cu mai mică valoare adăugată şi riscăm să pierdem o profesionalitate care ar ameliora ţara în termeni de cercetare şi dezvoltare', afirmă el.

Potrivit La Repubblica, Italia se dovedeşte a fi polul atractiv pentru lucrători străini (din România, Spania şi Germania) care au o calificare medie-scăzută. Între 2007-2010 au venit în Italia profesionişti români (5.125), spanioli (1.306) şi germani (1.030), majoritatea fiind asistenţi medicali (6.531).

Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Italia are una dintre cele mai complicate reglementări din Europa, mai rău stând doar Slovenia, Turcia şi Luxemburg.

Dintre cei peste 2 milioane de înscrişi în asociaţiile profesionale, doar 9,4% au sub 30 de ani. Cercetarea arată că un notar din doi are peste 50 de ani şi aproape trei medici din patru au peste 45 de ani. Există mai mulţi tineri în categoria jurnaliştilor şi avocaţilor: peste 60% au sub 45 de ani.