TURISM Caraş-Severin: Sute de turişti, atraşi de frumuseţea Lacului Ochiul Bei

Turişti din întreaga ţară au ales, în această vară, să viziteze minunile naturale ale judeţului Caraş-Severin.

Unul dintre motive îl reprezintă căldura, care îi face pe oameni să se retragă în locuri mult mai umbroase şi răcoroase. Un alt motiv este acela de a descoperi, lângă noi, lucruri deosebite, printre care se numără şi Lacul Ochiul Bei, situat la îmbinarea Munţilor Aninei şi Locvei.

Turiştii pot vizita Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa în orice anotimp, obiectivele turistice principale fiind Cheile Nerei, Lacul Dracului, Lacul Ochiul Bei, numeroase peşteri şi cascade cu depuneri dintr-o rocă ce se poate lustrui ca marmura.

Pe apa Beiului, cei din satul Potoc au construit mori pe apă cu ciutură, în care îşi măcinau porumbul şi grânele. Pentru a ajunge la acestea, însă, locuitorii din Sasca au săpat cu târnăcopul patru tuneluri în piatra muntelui, pentru a scurta distanţa dintre ei şi Ochiul Bei cu peste 20 de km.

Una dintre cele mai mari atracţii, la nivelul judeţului Caraş-Severin, este Lacul Bei, pentru care vin zilnic circa 200 de turişti din întreaga ţară şi chiar străini.

Lacul Ochiul Bei se află într-una din ultimele păduri virgine din Europa şi este situat la 310 metri altitudine, în judeţul Caraş-Severin, unde se găseşte cea mai compactă suprafaţă calcaroasă din România.

Legenda spune că Lacul Ochiul Bei s-a format din lacrimile unui tânăr turc, iar cascada Beuşniţa din voalul de mireasă neîmplinită al frumoasei păstoriţe din preajma localităţilor Potoc şi Socolari.

Turcul bei (titlu nobiliar al Imperiului Otoman) şi frumoasa păstoriţă s-au îndrăgostit nebuneşte unul de altul. Beiul venea deseori s-o întâlnească la Cetatea Terezia, ridicată de către turci şi ale cărei ruine se mai văd şi azi pe Dealul Cetăţii. Cum a aflat tatăl beiului de dragostea dintre cei doi a hotărât să-i despartă. În grabă, a trimis un călău să omoare fata ce îi sucise minţile fiului său. În apărarea fetei a sărit chiar beiul îndrăgostit. Dar acesta şi-a găsit iubita înjunghiată în locul unde acum este izvorul Beuşniţei, în vârf de stâncă. În luptă, însă, beiul şi-a pierdut un ochi. Din locul în care a căzut acesta, a apărut lacul ce-i poartă astăzi numele, pentru că a vărsat multe lacrimi, din care, potrivit legendei, s-a format izvorul care alimentează lacul.

Lacul are diametrul de circa 20 de metri şi adâncimea de 3,6 metri, dar apele au o transparenţă aparte şi o culoare turcoaz (verzui-albăstruie). În plus, lacul nu îngheaţă niciodată, iar ca o curiozitate, vara, apa lacului are circa de 3-4 grade, iar iarna, temperatura lacului ajunge şi la 8 grade peste zero.

Printre atracţiile zonei, alături de turism şi ecoturism, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate, în special în perioada mai - noiembrie, rafting pe râul Nera, primăvara şi la începutul verii, alpinism pe traseele special amenajate, cicloturism pe drumurile forestiere sau speologie în peşterile din Parc (activitatea necesită echipament special şi pregătire).

Pentru a vizita Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa există câteva reguli, despre care turiştii sunt informaţi încă de la intrarea pentru care plăteşti cinci lei de persoană. Dintre aceste reguli amintim faptul că accesul autovehiculelor şi al turiştilor este permis numai pe traseele stabilite şi marcate, parcarea autoturismelor se face numai în locuri special destinate acestui scop, iar camparea este interzisă în rezervaţii, exceptând locurile special amenajate.

Totodată, abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului este interzisă. Pe teritoriul parcului nu se spală maşinile şi nu se deversează substanţe nocive sau detergenţi. Este interzisă poluarea fonică de orice fel: strigăte, muzică dată peste limita normalului, ţipete ori urlete. Nu se organizează sărbători câmpeneşti în rezervaţiile naturale şi se interzice distrugerea florei sub orice pretext. Pe teritoriul Parcului Naţional este interzisă practicarea sporturilor cu motor, ca de altfel şi pescuitul în apele de pe cuprinsul parcului.

Fauna terestră este reprezentată de un număr de 313 taxoni, 29 endemisme, de 45 specii rare. 119 specii sunt protejate şi strict protejate de legislaţia română şi internaţională. Fauna cavernicolă (care ţine de peşteri) cuprinde 273 specii şi subspecii de nevertebrate. Nevertebratele includ un număr mare de specii cu areal restrâns. Pe suprafaţa parcului au fost semnalate un număr de 40 specii de gasteropode din care 14 specii endemice şi patru specii rare. Zoocenoza de moluşte prozobranchiate a Nerei reprezintă o raritate pe plan mondial.