Tunisia: Un alt deputat laic a fost ucis. Grevă în toată ţara

O rafală de gloanţe l-a secerat pe un deputat din cadrul Adunării Constituante din Tunisia, Mohamed Brahmi, fostul secretar al Mişcării Populare, o figură importantă a opoziţiei islamice din partidului Ennahda.

Asasinatul a decurs aproape ca o execuţie, la fel ca cea din februarie când a fost ucis Choukri Belaid, un alt lider al Frontului laic - acelaşi de care a aparţinut şi Brahmi - o mişcare care simte că are un inamic comun cu egiptenii: Frăţia Musulmană. Deputatul a fost împuşcat joi dimineaţă, în ziua în care se sărbătorea cea dea 56-a aniversare a Republicii.

Acest asasinat politic - condamnat de către Secretarul General al ONU Ban Ki-moon - al doilea în câteva luni, proiectează un alt val de instabilitate în Tunisia, unde deja uciderea lui Belaid în februarie a declanşat demonstraţii masive care au determinat demisia premierului Hamadi Jebali.

După evenimentele din Egipt, destabilizarea ar putea lua proporţii noi şi neaşteptate în Tunisia, unde armata - care a refuzat să-l apere pe Ben Ali care a fost forţat să fugă pe 14 ianuarie 2011 - a rămas la marginea puterii, în timp ce ordinea publică este în mâinile poliţiei (care ieri seară a tras cu gaze lacrimogene în manifestanţii care se aflau în faţa Ministerului de Interne).

În Tunisia - în care Primăvara Arabă a început cu protestul lui Mohamed Bouazizi, care şi-a dat foc pe 17 decembrie 2010 - islamul politic reprezentat de Rashid Ghannouchi, nu şi-a demonstrat capacitatea de a reduce numărul extremiştiilor, în special grupurile salafite, cum ar fi Ansar El-Sharia şi jihadiştii, care au profitat de instabilitatea din ţara vecină, Libia, pentru a se înarma.

După uciderea lui Belaid Rashid Ghannouchi a declarat: "Sharia, legea islamică, nu trebuie inclusă în Constituţie, salafitii greşesc, iar pe jihadişti îi vom urmări necontenit. Salafismul este un fel rigid de interpretare a Islamului: are o atitudine greşită".

Dar, în acelaşi timp, Ghannouchi a recunoscut dificultatea de a controla situaţia: "Unele grupuri jihadiste legate de Al-Qaeda vor să-şi impună viziunea cu violenţă. Există multe grupări, chiar aici în Tunisia, legate de o reţea internaţională. Ei au atacat Statele Unite, Marea Britanie şi acţionează în Mali. Ei sunt cei care au atacat ambasada SUA din Tunisia: luptăm împotriva lor".

De fapt, Ghannouchi nu a realizat suficient de multe pentru a da credibilitate afirmaţiilor sale. Un grup de salafiti a fost arestat pentru uciderea lui Belaid, dar principalul suspect nu a fost capturat şi instigatorii rămân necunoscuţi.

Laicii continuă să-l considere pe Ghannouchi un radical periculos, cu două faţe, responsabil moral pentru moartea lui Belaid şi acum de cea a lui Brahmi. În pieţe şi pe bulevardul Bourguiba în Tunisia au loc demonstraţii împotriva liderului Ennahda care a câştigat alegerile din octombrie 2011, dar nu a fost în măsură să se ocupe de criza economică şi nici de siguranţă.

Compania aeriană Tunisair a anulat toate zboruri de vineri - atât de plecare cât şi de sosire - datorită grevei generale a tuturor sindicatelor tunisiene. Au avut loc numeroase proteste în toată ţara. Poliţia a recurs la gaze lacrimogene în Sfax, în partea de sud a ţării.

În capitală, joi, protestatarii s-au luptat cu poliţia pe bulevardul central Bourguiba, strigând "Jos cu Frăţia Musulmană" şi "Jos cu torţionarii poporului" (şi agenţii de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene). Mânia unor manifestanţi s-a întors împotriva unei trupe pan-arabă de la televiziunea Qatar, Al-Jazeera.

Dar, cui îi pasă în această vară de criza din Tunisia? Bogătaşii arabi din Golf încearcă să salveze Egiptul din mâinile armatei, Siria este copleşită de un război civil, cu mai mult de 100.000 de decese, dar are oricum sponsorii săi internaţionali, Irak şi Libia se bazează pe petrol, Libanul supravieţuieşte într-un periculos echilibru între şiiţi şi sunniţii, iar săracei Tunisii îi ajung doar promisiuni şi unele mici investiţii.