Băncile elene pregătite să menţină controale asupra numerarului pentru următoarele câteva luni

Băncile elene sunt pregătite să menţină controale ample asupra lichidităţilor pentru următoarele câteva luni, până când vor sosi noile ajutoare financiare din Europa şi o dată cu ele şi o restructurare puternică, conform Reuters.

Reabilitarea băncilor elene impune o întrebare dificilă. Ar trebui zona euro să preia o parte din povara creditorilor, în primul rând cerând posesorilor de obligaţiuni şi chiar deponenţilor mari să pună umărul la acoperirea unei pierderi, sau ar trebui ca factura pentru susţinerea băncilor elene să fie în schimb adăugată la datoria imensă a Greciei?

Un răspuns la această întrebare ar fi util, având în vedere cel de-al treilea pachet de salvare financiară pentru Grecia, pe care negociatorii doresc să îl finalizeze în următoarele câteva săptămâni.

Cu cât durează mai mult mult această finalizare, cu atât devine mai critică situaţia băncilor deoarece o limită săptămânală de 420 de euro pentru retragerile de numerar sugrumă economia şi abilitatea datornicilor de a restitui împrumuturile.

“Băncile se află într-o stare de îngheţ dar economia slăbeşte”, a declarat un oficial, arătând înspre creşterea constantă a împrumuturilor care nu mai pot fi rambursate.

Este puţin probabil ca această “îngheţare” a banilor să dispară curând, deşi controlul de capital a fost oarecum relaxat.

Dezbaterea este interconectată cu o dispută privind suveranitatea Greciei versus controlul european. Criticii actualei stări se întreabă dacă ţara îşi poate reveni în condiţiile unor datorii tot mai mari care au depăşit 300 miliarde de euro, cu mult mai mari decât economia ţării.

Dacă s-ar adăuga pe deasupra şi o sumă de 25 miliarde de euro – suma prevăzută pentru recapitalizarea băncilor elene – aceasta ar fi adăugată unor datorii despre care Fondul Monetar Internaţional a susţinut că sunt excesive şi care vor trebui plătite de naţiune, deşi băncile sunt entităţi private.

Oficialii greci, alarmaţi de scăderea accelerată a economiei, doresc o deblocare urgentă a fondurilor băncilor.

Patru bănci importante domină Grecia. Dintre acestea, Banca Naţională a Greciei, Eurobank şi Piraeus nu s-au conformat standardelor cerute de Banca Centrală Europeană în 2014, când planurile de restructurare nu au fost luate în considerare. Situaţia s-au putea înrăutăţi acum în mod dramatic, susţine Reuters.

“Dorim, dacă este posibil, ca o sumă iniţială să fie pregătită pentru primele nevoi ale băncilor”, a declarat un oficial din cadrul ministerului elen al finanţelor, care a cerut să rămână anonim. “Ar fi vorba de o sumă de aproximativ 10 miliarde de euro.”

Alţi analişti şi oficiali, incluzându-i pe cei din Germania, sunt lipsiţi de entuziasm şi ar putea cere ca cei cu depuneri de peste 100 de mii de euro să contribuie la pierderi.

Există peste 20 miliarde de euro în astfel de depozite la principalele patru bănci ale Greciei, cu mult mai puţin decât suma de 3 miliarde de euro pe care băncile au emis-o în bonduri.

Impunerea unei pierderi, un lucru pe care guvernul grec a negat în repetate rânduri că l-ar plănui, ar fi controversată, în special din cauză că aceşti bani sunt deţinuţi de micile companii elene şi nu neapărat de indivizi bogaţi.

“Această situaţie nu este similară cu cea din Cipru, unde vezi că aceşti indivizi sunt doar oligarhi ruşi”, a declarat un avocat specializat în probleme privind falimentul.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.