Criza elenă: Au început discuţiile privind noul bailout al Greciei

Grecia şi creditorii săi internaţionali au început luni la Atena o nouă rundă de negocieri cu privire la criza financiara elenă, în mijlocul unor dezvăluiri controversate legate de planurile de contingenţă ale fostului ministru grec de finanţe privind crearea unui sistem bancar paralel.
Premierul grec Alexis Tsipras. (Captură Foto)
Andrei Popescu
28.07.2015

Grecia şi creditorii săi internaţionali au început luni la Atena o nouă rundă de negocieri privind criza financiară elenă, în contextul unor dezvăluiri controversate legate de planurile de contingenţă ale fostului ministru grec de finanţe privind crearea unui sistem bancar paralel.

Comisia Europeană a confirmat la rândul ei că negocierile tehnice pentru cel de-al treilea pachet de salvare financiară (bailout) a Greciei au început între oficialii eleni şi echipele de negociere care reprezintă comisia, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE).

Discuţiile asupra mai multor chestiuni - precum reformarea sistemului de pensii şi a pieţei muncii - vor pregăti scena unor discuţii de nivel înalt care vor avea loc în această săptămână între miniştrii greci şi oficialii seniori ai UE şi FMI.

Atena speră că noile discuţii vor produce rezultate până în 20 august, când trebuie să plătească BCE suma de 3,2 miliarde de euro.

Noile discuţii au loc după 5 luni de negocieri cu creditorii internaţionali ai Greciei care nu au produs rezultate palpabile. În cele din urmă, creditorii au blocat împrumuturile şi au restricţionat lichidităţile de urgenţă către băncile elene, forţându-l pe premierul Alexis Tsipras să accepte un nou bailout pe o perioadă de 3 ani, în valoare de 86 miliarde de euro. Cel de-al treilea bailout include un nou set de reforme dure şi nepopulare.

Guvernul grec a cedat cerinţelor creditorilor internaţionali deoarece Grecia s-a aflat în pragul falimentului şi ar fi riscat, aparent, să fie exclusă din zona euro.

Guvernul lui Tsipras, care a venit la putere în luna ianuarie cu promisiunea de a pune capăt măsurilor de austeritate nepopulare şi de a şterge o mare parte din datoria publică imensă a ţării, a prezentat Parlamentului două proiecte privind reformele cerute de creditori. Ambele proiecte au fost adoptate, dar nu fără o opoziţie din partea a câtorva zeci de legiuitori, inclusiv din partidul său. După primul pachet de reforme adoptat de Parlament, Tsipras şi-a remaniat Cabinetul şi i-a înlăturat pe miniştrii rebeli.

Apărându-şi decizia de a merge mai departe cu noile reforme, în cadrul unei întâlniri de luni a partidului său Syriza, Tsipras a întrebat dacă există vreo alternativă realistă la acceptarea condiţiilor pentru noul bailout

Planul secret al fostului ministru elen de Finanţe

Înaintea începerii discuţiilor din Atena, au ieşit la iveală informaţii controversate privind un plan secret al fostului ministru de Finanţe, Yanis Varoufakis, pentru a posibilă convertire a monedei euro în drahmă, moneda folosită anterior în Grecia.

În cadrul unei înregistrări a unei convorbiri telefonice cu investitori din Marea Britanie, care a avut loc în 16 iulie, la doar câteva zile după demisia sa, Varoufakis a susţinut că o echipă aflată sub controlul său a pătruns în sistemul de calculatoare al Ministerului de Finanţe, încercând să creeze un sistem bancar paralel în cazul în care BCE ar fi încetat să mai susţină băncile elene.

Varoufakis a declarat că premierul Tsipras a acceptat acest plan înainte să preia conducerea în luna ianuarie, adăugând că mişcarea a fost ţinută în secret pentru ca creditorii Greciei, care controlează complet fiscul elen, să nu afle despre acest plan. Dar, fostul ministrul de Finanţe a declarat că, în cele din urmă, Tsipras nu a dat undă verde proiectului.

Dezvăluirile au declanşat un val de nemulţumire în rândul partidelor elene de opoziţie şi a oficialilor din Europa.

Totuşi, biroul lui Varoufakis a emis luni o declaraţie pentru a apăra planul său de contingenţă, conceput în timpul primului său mandat în funcţia de ministru de Finanţe, şi a criticat presa pentru publicarea unor articole exagerate în privinţa planului divulgat.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor