Tsai Ing-wen: Taiwanul “nu va accepta niciodată” reunificarea cu China
alte articole
După un discurs ameninţător al preşedintelui chinez Xi Jinping – în care s-a referit la măsuri violente împotriva Taiwanului dacă acesta încearcă să obţină independenţa de China şi în care şi-a dezvăluit intenţia privind un aranjament de tipul “o ţară, două sisteme” pentru insula pe care Beijingul o consideră o “provincie rebelă” a sa – preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a declarat miercuri pentru BBC că insula nu va accepta niciodată reunificarea cu China pe baza termenilor impuşi de Beijing, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.
După ce a apărat status quo-ul şi a cerut Beijingului să înfrunte în continuare “realitatea” independenţei Taiwanului, Tsai a afirmat că ţara sa – care a funcţionat ca un stat de facto începând cu 1949, când naţionaliştii chinezi înfrânţi conduşi de liderul Kuomintang, Chiang Kai Shek, au fugit peste Strâmtoarea Taiwanului din calea forţelor comuniste – nu va accepta niciodată aranjamentul “o ţară, două sisteme” precum cel din Hong Kong.
“Doresc să reiterez că Taiwanul nu va accepta niciodată aranjamentul 'o ţară, două sisteme'. Vasta majoritate a opiniei publice taiwaneze se opune de asemenea în mod ferm acestui aranjament. În plus, acesta este consensul în Taiwan”, a afirmat preşedinta taiwaneză.
Sub formula “o ţară, două sisteme”, Taiwanul ar avea dreptul să îşi administreze pe cont propriu problemele. Deşi un aranjament similar este în Hong Kong, tentaculele şi influenţa Partidului Comunist Chinez se simt din ce în ce mai puternic în fosta colonie britanică.
De când şi-a consolidat puterea asupra guvernului comunist chinez şi a obţinut un mandat pe viaţă, Xi Jinping a exercitat mai multă presiune asupra Taiwanului pentru a forţa naţiunea insulară să cedeze în faţa cererilor Beijingului. În 2018, Xi Jinping a reuşit să preseze companii aeriene globale să identifice Taiwanul ca parte a Chinei şi a autorizat desfăşurarea unor exerciţii militare ameninţătoare în Strâmtoarea Taiwanului.
Dar care sunt şansele ca Xi Jinping să adopte o postură şi mai agresivă faţă de Taiwan, una care ar putea implica un conflict militar? Analistul John Sudworth de la BBC a precizat că această posibilitate este departe. Totuşi, probabil China îşi va amplifica eforturile de a interfera cu alegerile din Taiwan pentru a submina partidele pro-independenţă, întărind în acelaşi timp legăturile economice şi comerciale între cele două părţi.
Beijingul ar putea fi o superputere militară în ascensiune, dar trimiterea unei armate invadatoare peste apele bine apărate ale Strâmtorii Taiwanului va fi un risc militar imens, în care succesul este departe de a fi garantat.
Pe lângă tonul uşor mai strident, discursul lui Xi Jinping nu a părut să semnaleze nicio schimbare dramatică în acele calcule, în special dacă se iau în considerare pasajele mai conciliante privind întărirea în continuare a legăturilor comerciale.
De mult timp există speranţa că puterea economică tot mai mare a Chinei, şi nu forţa sa militară, va fi cea care va atrage în cele din urmă Taiwanul spre China.
Dar, potrivit Zero Hedge, pe fondul războiului comercial tensionat cu SUA şi întrucât liderii chinezi sunt prudenţi în faţa interferenţei străine, ameninţările lui Xi Jinping de a lua măsuri împotriva străinilor care intervin în ceea ce priveşte Taiwanul ar putea crea tensiuni suplimentare cu Washingtonul, în special după ce un contraamiral chinez a afirmat recent că disputele privind Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud ar putea fi soluţionate în mod decisiv prin scufundarea a două portavioane americane.