Beijingul presează SUA să nu mai trimită nave de luptă în apropierea insulelor pe care tovarăşii le revendică în Marea Chinei de Sud

SUA nu doreşte o politică de tipul „Războiului Rece” faţă de China, a afirmat secretarul de stat american Mike Pompeo la un summit de nivel înalt, în Washington, cu diverşi oficiali chinezi.
Mike Pompeo (dr) şi Yang Jiechi la o conferinţă de presă în Washington D.C., SUA, 9 noiembrie 2018 (Getty Images)
Andrei Popescu
11.11.2018

Beijingul a cerut SUA să pună capăt exerciţiilor sale de promovare a libertăţii de navigaţie în Marea Chinei de Sud, în timpul unei întâlniri care a avut loc vineri în capitala americană între oficiali şi diplomaţi ai ambelor ţări, potrivit Deutsche Welle.

Delegaţia americană, condusă de secretarul de stat american Mike Pompeo şi secretarul apărării Jim Mattis, a discutat de asemenea despre o serie de alte dispute existente între Washington şi Beijing. Delegaţia chineză a fost condusă de consilierul de stat Yang Jiechi şi ministrul apărării Wei Fenghe.

Jiechi a criticat SUA pentru „militarizarea” Mării Chinei de Sud, unde nave de luptă americane deseori sunt trimise în apropierea insulelor artificiale revendicate de Beijing. Utilizarea „libertăţii de navigaţie” ca o scuză pentru a trimite nave ale Marinei SUA este „nejustificată”, în condiţiile în care nicio linie de transport maritim şi niciun zbor nu sunt obstrucţionate, a adăugat Jiechi.

Dar SUA a acuzat la rândul său China, în repetate rânduri, de militarizarea acelei regiuni. Beijingul şi-a dezvoltat o serie de active militare în zone strategice ale Mării Chinei de Sud pentru ceea ce a numit a fi obiective privind apărarea naţională. Regiunea bogată în resurse, care este de asemenea foarte importantă pentru comerţul înspre şi dinspre Asia, este disputată de numeroase naţiuni din Asia de Sud-Est, fiecare revendicând insuliţe, recife şi zone de pescuit. Uneori revendicările se suprapun.

De asemenea, în ultimii ani, numeroase rapoarte au documentat o comasare militară chineză amplă pe Insulele Paracel, inclusiv desfăşurarea de rachete sol-aer de producţie rusească, lucru confirmat de mult timp de Ministerul chinez al Apărării, care a precizat că este legal ca China să „desfăşoare structuri de apărare pe teritoriul său” şi că diverse structuri au existat ani de zile pe acele insule.

Mattis a afirmat vineri că cele două armate urmăresc să evite comiterea de erori în largul mării. „Şi am clarificat faptul că SUA va continua să zboare, să navigheze şi să opereze oriunde o permite legea internaţională”, a adăugat el.

Partea americană a discutat de asemenea, despre situaţia drepturilor omului din China, iar Pompeo a denunţat suprimarea de către regimul comunist chinez a minorităţilor şi a citat un raport ONU care susţine că un milion de uiguri musulmani au fost închişi în tabere de detenţie. În plus, Pompeo a criticat acţiunile Beijingului în Taiwan, pe care China îl consideră că fiind una dintre provinciile sale.

Pe lângă duritatea cu care suprimă intelectuali, avocaţi, ţărani expropriaţi, uiguri, tibetani, practicanţii Falun Gong, creştini, regimul comunist chinez organizează o industrie macabră de recoltare forţată de organe de la prizonierii de conştiinţă închişi în vastul sistem de lagăre de muncă şi închisori negre.

De-a lungul vremii, Beijingul a menţinut un sistem de lagăre de muncă - fondat în timpul Revoluţiei culturale a lui Mao Tsedun - unde milioane de persoane munceau în condiţii brutale, fără plată, pentru a produce o gamă imensă de bunuri care se vindeau în lumea liberă. Şi în prezent, în timpul detenţiei, tortura este normală în timpul anchetelor poliţiei chineze şi deseori arbitrară.

Cu toate acestea, Pompeo a ţinut vineri să precizeze că cooperarea dintre cele două ţări rămâne crucială, invocând probleme precum programul nuclear al Coreei de Nord.

„SUA nu urmăreşte un Război Rece sau o politică de restricţionare cu China”, a afirmat Pompeo la o conferinţă de presă comună.

„Mai degrabă, dorim să ne asigurăm că China acţionează responsabil şi corect, prin susţinerea securităţii şi prosperităţii din ţările noastre”.

Întâlnirea din Washington a avut loc pe fundalul unor tensiuni ridicate între SUA şi China, după ce preşedintele Trump a ordonat aplicarea de taxe pentru importuri chineze în valoare de 250 miliarde de dolari şi după ce Beijingul a răspuns cu măsuri similare, deşi de amploare mai mică. Luna trecută, regimul comunist a respins ca fiind „ridicole” acuzaţiile americanilor că Beijingul interferează cu alegerile de la jumătatea mandatului din SUA.

Cele două tabere au fost la un pas de a amâna summitul anual, care iniţial trebuia să aibă loc în Beijing luna trecută. Deşi cele două tabere au schimbat mesaje dure în timpul întâlnirii de vineri, discuţiile sunt văzute totuşi ca o încercare de a pava drumul pentru o întâlnire între Trump şi omologul său chinez Xi Jinping la summitul G20 din Argentina, care va avea loc la sfârşitul acestei luni.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor