Trump vs. Europa: Cine câştigă, cine pierde şi unde e România?

Economistul Adrian Negrescu este de părere că războiul tarifar declanşat de preşedintele american Donald Trump va fi simţit în întreaga lume, inclusiv, în România, iar unele dintre efectele pe care le-am putea simţi ar fi creşteri ale preţurilor produselor, închideri ale unor companii, concedieri şi o creştere a inflaţiei.

De asemenea, economistul a declarat, la Digi 24, că România şi Europa trebuie să se reorienteze către alte pieţe, dând ca exemplu China, Japonia, şi să încercăm să ne descurcăm fără aceste exporturi către Statele Unite.

Totodată, Negrescu a subliniat că tarifele anunţate de Trump vor afecta inclusiv numeroase companii din SUA care îşi exportă produsele în UE şi alte părţi ale lumii.

În continuare, redăm o parte din dialogul cu Negrescu pe tema războiului tarifar:

Jurnalist: Ne uităm şi noi şi întreaga planetă încă cu stupefacţie la ceea ce va urma sau ceea ce ar putea urma după anunţul făcut aseară de Donald Trump, iar predicţiile sunt din cele mai sumbre, domnule Negrescu.

Adrian Negrescu: Da, vedem un val din ce în ce mai puternic de incertitudine, de degringoladă în pieţele financiare, iar asta este rezultatul acestor decizii care duc războiul comercial la un nivel fără precedent în ultima sută de ani.

Niciodată în istoria recentă nu s-a întâmplat aşa ceva. Ne aducem aminte de anii 30, atunci când preşedintele Hoover venea după crahul bursier din 29 şi lansa acea lege tarifară celebră, care punea taxe, tot taxe vamale, pentru 20.000 de produse, majoritatea importate, şi care ducea economia mondială în Marea Depresiune, care a ţinut până în 1933.

Deci ne îndreptăm spre un asemenea scenariu de depresiune, de scădere economică la nivel internaţional şi de inflaţie, pentru că de fapt asta va genera toată această campanie de creştere de taxe, acest iureş de fiscalitate pe care l-a declanşat domnul Trump.

Creşteri de taxe care probabil le vom vedea inclusiv în România din a doua parte a anului, pentru că, să nu uităm, importăm foarte multe produse de la alimente, la produse nealimentare, electronice, electrocasnice, haine, încălţăminte, pentru toate acestea, din păcate, preţurile, măcar cele de transport, vor fi mai mari, pentru că marele companii internaţionale de transport estimează creşteri de preţuri între 15 şi 20%.

Deci un val de inflaţie pe care îl vom simţi probabil semnificativ din a doua parte a anului.

Jurnalist: Valul de inflaţie ar fi că o primă consecinţă, dar printre alte efecte extrem de dure, ce mai estimaţi că vor urma în perioada următoare?

Adrian Negrescu: Recesiune. Ştiu românii ce înseamnă recesiune, adică închideri de companii, pierderi de locuri de muncă.

Se întâmplă deja acest lucru în Statele Unite. Nici n-au început bine aceste taxe şi au început firmele americane, mai ales cele din zona exporturilor, să se lovească de probleme, pentru că partenerii lor internaţionali încep să refuze produsele americane.

Ajungem din păcate în zona unei recesiuni în care se va traduce, din păcate, în reduceri semnificative de volume de tranzacţionare, în tranzacţii mai mici şi mai reduse.

Capitalul nu se va mai mişca aşa de repede cum se mişcă în momentul de faţă, dintr-un colţ în celălalt al lumii şi inclusiv noi, în România, vom avea de pierdut.

Spuneaţi, dumneavoastră mai devreme de industria auto care va fi puternic afectată. Avem vreo 300 şi ceva de companii care livrează piese şi subansamble pentru industria germană, companii auto care exportă foarte mult în Statele Unite.

Vor fi afectate aceste lanţuri economice. Industria producătoare de maşini. Vindem inclusiv în Statele Unite foarte multe maşini electrice. Marea problema este legată inclusiv de industria cauciucului. Vindem cauciucuri pe piaţa americană.

Nu mai vorbesc de oţel şi de aluminiu, acolo unde vindeam de 700 de milioane de dolari în Statele Unite.

Probabil va trebui să găsim o altă destinaţie. Altfel spus, pe ansamblu economia va simţi un recul.

Rămâne de văzut în ce măsură vom fi capabili să luăm măsuri pentru a proteja situaţia internă, pentru a proteja capitalul românesc şi aici intervine dintr-o puternică perspectivă statul român, guvernul de la Palatul Victoria, care trebuie să vină, într-adevăr, cu măsuri concrete de a sprijini mediul economiei în aceste perioade extrem de tulburi pentru economii.

Jurnalist: O declaraţie interesantă a venit de la secretarul Trezoreriei americane după anunţul făcut de Donald Trump. El spune aşa, relaxaţi-vă şi încasaţi lovitura. Mesajul este pentru ţările vizate de tarifele vamale anunţate de Donald Trump. Cert este că foarte multe ţări şi blocuri economice nu se vor relaxa şi nu vor încasa lovitura fără să facă nimic, iar măsurile de retaliere ar putea duce la un al doilea val de efecte negative.

Adrian Negrescu: Gândiţi-vă, de exemplu, la cazul Chinei. China, într-adevăr, vinde foarte ieftin în Statele Unite. Economia americană are de pierdut de pe urma importului de produse ieftine din China.

China, la un moment dat, ar putea să ia o decizie de a bloca, practic, exportul de metale rare către America. Şi, atenţie, metalele astea rare sunt folosite în industria asta de inovaţie, de tehnologie. Toate cipurile astea care se construiesc în momentul de faţă în Statele Unite au nevoie de aceste metale rare. Dacă China, care asigură 80% din piaţa metalelor rare la nivel mondial, va opri robinetul către industria americană, vor fi reale probleme în această zonă.

Dincolo de această perspectivă, cam toate ţările vor încerca să ia măsuri. Văd că şi Europa vine cu nişte măsuri de stimulare a consumului intern şi de reorientare, practic, a parteneriatelor economice către Asia de Sud-Est, către China, către Japonia, către alte destinaţii.

Aici, cred că avem de câştigat şi cred că trebuie să exploatăm acest moment în a întări, din punctul de vedere tehnologic, parteneriatul cu India, cu China, cu Japonia, ţări care au crescut semnificativ din punct de vedere al noilor tehnologii şi să încercăm să ne descurcăm fără aceste exporturi către Statele Unite.

Uniunea Europeană exportă în momentul de faţă cam 22% din producţie către America. Au afaceri de zeci de miliarde de euro.

Trebuie să găsim pieţe de desfacere alternative şi România, din această perspectivă, trebuie să gândească un program de stimulare a producţiei către alte destinaţii decât cele clasice care în ultimii 30 de ani au fost aproape sigure. Iată că nimic nu mai este sigur în economie în momentul de faţă!