Trump va reduce fondurile alocate armatelor europene de la graniţa cu Rusia [Telegraph]

Statele Unite nu vor mai instrui şi echipa armatele europene ale ţărilor care se învecinează cu Rusia, potrivit unor surse familiarizate cu planul.

Finanţarea programelor este asigurată de Congres, dar un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat pentru The Telegraph că administraţia nu a solicitat fonduri după septembrie 2026, întrucât Washingtonul încurajează aliaţii să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.

Oficialii Pentagonului au informat diplomaţii europeni săptămâna trecută despre această schimbare, care a fost semnalată pentru prima dată de Financial Times.

„În prima zi a celui de-al doilea mandat, preşedintele Trump a semnat un decret prezidenţial pentru reevaluarea şi realinierea ajutorului extern al Statelor Unite”, a declarat un oficial al Casei Albe.

„Această acţiune a fost coordonată cu ţările europene, în conformitate cu decretul prezidenţial şi cu accentul pe care preşedintele îl pune de mult timp pe asigurarea faptului că Europa îşi asumă mai multă responsabilitate pentru propria apărare.”

În iunie, aliaţii NATO au convenit să îşi mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din venitul naţional.

Chiar şi aşa, această măsură ar putea şterge sute de milioane de dolari din bugetele forţelor aflate în prima linie a viitoarei agresiuni ruse, precum Estonia, Letonia şi Lituania.

Programul avea o valoare de 1,6 miliarde de dolari în Europa între 2018 şi 2022, potrivit Oficiului de Responsabilitate al Guvernului SUA.

Senatoarea Jeanne Shaheen, lidera democraţilor din Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului, a declarat că această măsură trimite un semnal greşit lui Vladimir Putin.

„Nu are niciun sens să subminăm pregătirea defensivă a aliaţilor noştri în acelaşi timp în care le cerem să-şi intensifice propriile capacităţi, iar reducerea antrenamentului soldaţilor aliaţi alături de care ar lupta pune în pericol trupele americane”, a spus ea, conform Guardian.

O sursă diplomatică europeană a declarat: „Am convenit că trebuie să cheltuim mai mult pentru apărarea noastră, dar aceasta este o mare gaură care va trebui umplută rapid”.

Detaliile au fost făcute publice în ziua în care “Coaliţia celor dispuşi”, condusă de Marea Britanie şi Franţa, s-a reunit la Paris, unde preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că 26 dintre aliaţii Ucrainei sunt gata să angajeze trupe într-o „forţă de asigurare” pentru a o proteja de Rusia odată ce luptele vor înceta.

Macron a spus că ţările vor „menţine şi garanta” pacea „pe uscat, pe mare sau în aer”.

El a spus că liderii europeni au discutat planul într-o convorbire telefonică cu Donald Trump şi că sprijinul american pentru aşa-numita forţă de sprijin a SUA va fi finalizat „în zilele următoare”.

Însă au fost ridicate întrebări cu privire la puterea angajamentului SUA, după ce Casa Albă nu a menţionat nimic despre forţa de sprijin în comentariile referitoare la convorbirea telefonică. În schimb, a spus că Trump a criticat UE pentru că a continuat să cumpere petrol rusesc în cadrul convorbirii sale.

Preşedintele american a refuzat să trimită trupe în Ucraina, dar a sugerat că SUA ar putea desfăşura forţe în ţările vecine pentru a proteja europenii de pe teren.

După convorbirea telefonică de joi cu preşedintele SUA privind forţa de sprijin, Macron a insistat: „Statele Unite au fost foarte clare [...]: vor să facă parte din garanţiile de securitate”.

Macron a declarat că partea europeană a planului de pace a fost acum în mare parte convenită între şefii forţelor armate, iar următorul pas ar fi angajamentul american şi apoi un text politic care să prezinte detaliile.

Dar planul necesită, de asemenea, ca Vladimir Putin să fie de acord cu un armistiţiu şi discuţii cu Volodimir Zelenski. Putin a refuzat să cedeze în ceea ce priveşte cererile sale pentru mai mult teritoriu ucrainean, ceea ce a blocat negocierile de pace.

După întâlnirea de la Paris, Macron a declarat că Germania, Italia şi Polonia se numără printre naţiunile europene „extrem de proactive” care se angajează să ofere garanţii de securitate, fie prin sprijinul acordat armatei ucrainene, fie prin prezenţa trupelor pe teren.

El a declarat: „Nu voi da detalii despre forţele de asigurare a securităţii, pentru a nu ne dezvălui intenţiile. Aceasta este linia noastră de apărare şi cea a Ucrainei. Nu vom dezvălui planul nostru Rusiei lui Putin.”

Friedrich Merz a declarat că Germania va aduce o „contribuţie decisivă” şi nu a exclus trimiterea de trupe pentru a monitoriza încetarea focului. Cancelarul intenţionează să finanţeze o extindere masivă a armatei ucrainene, în încercarea de a transforma ţara aflată în conflict într-un „porc spinos” pe care Rusia să fie prea speriată să-l atingă.

Berlinul ar oferi, potrivit unor surse, o creştere a capacităţilor de apărare antiaeriană a Ucrainei cu 20% în fiecare an, cooperând în acelaşi timp la sistemele de rachete de croazieră fabricate în Ucraina.

Înarmarea a cinci brigăzi ar include 480 de vehicule de infanterie furnizate în fiecare an.

În cadrul planului european de garanţii de securitate, nu toate ţările ar trimite trupe pe teritoriul Ucrainei, dar altele ar rămâne în ţările membre NATO şi ar pune la dispoziţie bazele lor, a menţionat el.

Macron a declarat reporterilor în capitala Franţei, după summitul celor 30 de lideri, dintre care unii au participat prin videoconferinţă: „Această forţă nu are nici dorinţa, nici obiectivul de a purta război împotriva Rusiei”.

Dar el a promis că aceasta „va linişti poporul ucrainean şi va menţine încetarea focului odată ce va fi pusă în aplicare”.

El a avertizat că Europa se va coordona cu SUA pentru a lovi Rusia cu sancţiuni dacă Putin nu va lua măsuri în direcţia negocierilor de pace cu preşedintele Zelenski.