"Azi ori e frumos, ori plouă" - Xi Jinping afirmă că lumea se află în faţa alegerii între "pace sau război"

Xi Jinping a declarat că lumea se află în faţa unei alegeri între pace şi război, în timp ce organiza cea mai mare paradă militară din istoria Chinei, la care au participat Vladimir Putin şi Kim Jong-un, într-un gest de sfidare faţă de Occident, scrie Guardian.

Putin şi Kim, liderii autoritari ai Rusiei şi Coreei de Nord, s-au numărat printre zecile de lideri autoritari care au participat la paradă, o expoziţie masivă de echipamente şi personal militar, organizată pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a sfârşitului celui de-al doilea război mondial, pe care China îl numeşte Războiul de Rezistenţă împotriva Agresiunii Japoneze.

„Astăzi, umanitatea se confruntă din nou cu alegerea între pace şi război, dialog şi confruntare, câştig reciproc sau sumă zero”, a declarat Xi în faţa unei mulţimi de peste 50.000 de spectatori, adăugând că poporul chinez „stă ferm de partea cea bună a istoriei”.

El a spus că China este o naţiune mare care „nu se lasă intimidată de niciun agresor”, într-o referire voalată la SUA şi aliaţii săi, şi a avertizat că China este „de neoprit”.

După discursul său, Xi a stat într-o maşină decapotabilă pentru a inspecta parada, salutând trupele şi primind saluturi, în timp ce kilometri întregi de echipament militar treceau pe lângă el şi avioane de luptă zburau deasupra capului său.

Evenimentul a încheiat o săptămână de grandioase manifestări diplomatice în China, Xi găzduind zeci de lideri în Tianjin, într-un efort de a ridica grupurile dominate de sudul global – şi conduse de China – deasupra grupurilor conduse de Occident, precum NATO. Campania de mai mulţi ani a fost susţinută de tarifele comerciale şi politica volatilă a preşedintelui american Donald Trump, care a tensionat relaţiile sale atât cu aliaţii, cât şi cu rivalii.

Dar imaginea fără precedent a celor trei lideri autocraţi discutând şi strângându-şi mâinile în timp ce păşeau pe covorul roşu din Piaţa Tiananmen, miercuri, a fost cea care, potrivit analiştilor, a transmis cel mai puternic mesaj de sfidare către Occident.

China a promovat parada ca pe o demonstraţie de unitate cu alte ţări, iar participarea liderului comunist nord coreean marchează prima dată când acesta a fost văzut alături de Xi şi Putin la acelaşi eveniment. Este doar a doua călătorie în străinătate a lui Kim în şase ani. Evenimentul a stârnit o reacţie aproape imediată din partea lui Trump.

„Fie ca preşedintele Xi şi minunatul popor chinez să aibă o zi de sărbătoare minunată şi de neuitat”, a postat Trump pe contul său de Truth Social. „Vă rog să transmiteţi salutările mele călduroase lui Vladimir Putin şi Kim Jong-un, în timp ce conspiraţi împotriva Statelor Unite ale Americii.”

La doar câteva ore după paradă, oficialii au raportat că Putin şi Kim au avut o întâlnire oficială, în cadrul căreia Kim a declarat că este dispus să facă „tot ce poate pentru a ajuta” Rusia, descriind acest lucru ca fiind o „datorie frăţească”, potrivit mass-mediei de stat ruse.

Conform estimărilor sud-coreene, Coreea de Nord a trimis aproximativ 15.000 de soldaţi în Rusia de la semnarea acordului de anul trecut. Putin i-ar fi mulţumit lui Kim pentru curajul şi eroismul soldaţilor nord-coreeni care au luptat alături de trupele Moscovei.

Apariţia lui Putin la Beijing a avut loc în momentul în care Rusia a lansat un atac aerian de amploare asupra Ucrainei, rănind cel puţin patru muncitori feroviari şi determinând Polonia să mobilizeze avioane de apărare.

Printre ceilalţi oaspeţi din China se numără preşedintele iranian, Masoud Pezeshkian, şi şeful juntei militare din Myanmar, Min Aung Hlaing.

Niciun lider occidental important nu participă la eveniment. Kim a fost însoţit de fiica sa, Kim Ju-ae, potrivit imaginilor difuzate de agenţia de ştiri de stat nord-coreeană.

Analiştii urmăresc cu atenţie dacă va avea loc o întâlnire oficială între Xi, Putin şi Kim.

Discursul lui Xi a conţinut mai multe referiri la „reînnoirea naţiunii chineze” – o expresie comună pentru planul general al lui Xi pentru viitorul Chinei, care se bazează pe anexarea Taiwanului ca teritoriu chinez.

Xi şi Partidul Comunist Chinez susţin că Taiwanul este o provincie chineză, condusă în prezent de separatişti ilegali. Guvernul şi poporul taiwanez se opun acestui lucru.

Armata Populară de Eliberare a trecut printr-un proces de modernizare şi avansare masivă sub conducerea lui Xi, dar a fost afectată şi de probleme de corupţie, iar în ultimii ani au avut loc epurări de oficiali şi personal la un nivel nemaiîntâlnit de la epoca lui Mao Zedong.