Tristeţea doamnei Tanţa. Revoluţia Fiscală şi legea Pleşoianu pe cale să distrugă vieţi [VIDEO]
alte articole
În 2017, "Revoluţie Fiscală" a coaliţiei la guvernare le-a dat o lovitură grea ONG-urilor, tăindu-le o parte importantă din sursele de finanţare. Mai exact, în jur de 40 de milioane de euro. Iar în 2018 va fi chiar mai rău, căci numărul companiilor care nu vor mai putea dona cei 20% din impozitul pentru profit către fundaţii se va dubla. Şi, de parcă luatul banilor nu era de ajuns, ONG-urilor li s-a mai pregătit o lovitură: o lege trecută tacit de Senat şi aflată acum pe rolul Camerei Deputaţilor riscă să le închidă pe multe dintre ele. Este vorba de aşa-numita lege Pleşoianu care obligă organizaţiile non-profit să raporteze numele tuturor celor ce le-au dat bani, în caz contrar urmând să fie închise. Ori, pentru fundaţii care primesc donaţii prin SMS, prin cutii de chete amplasate în locuri publice sau chiar prin formularul de 2% raportarea este imposibilă, ele riscând astfel să se trezească cu lacătul pe uşă.
În cine va da această lege? Cine se va închide? Şi, finalmente, cine va suferi? Multe voci spun că de fapt aşa-numita lege Pleşoianu a fost gândită pentru a închide acele ONG-uri care funcţionează precum câini de pază ai statului de drept, ONG-uri care au criticat legile Justiţiei, care au dezvăluit nereguli la vot, care au arătat cum se spânzură aiurea banul public. Ele ar fi trebuit, spun unele voci din sectorul non-guvernamental care preferă (din motive lesne de înţeles) să fie anonime, să fie victimele legii Pleşoianu. Iată însă că nu doar ele ar putea avea de suferit.
Ci şi ONG-uri precum Dăruieşte Viaţă, fundaţie ce construieşte primul spital oncologic pentru copii cu bani din donaţii (multe imposibil de raportat căci sunt prin sms), Magic Home-ul lui Vlad Voiculescu, care aduce alinare copiiilor bolnavi de cancer şi, mai nou, construieşte un bloc unde părinţii micuţilor bolnavi să aibă unde pune capul pe pernă în loc să se chinuie noapte de noapte dormind pe un scaun incomod de spital. La fel s-ar putea închide şi Hospice, Casa Speranţei, fundaţie care acordă îngrijiri bolnavilor în stadii terminale, trimişi de spitale să moară în altă parte, şi pentru copiii cu boli ce le pun în pericol viaţa.
"Suntem nişte oameni bolnavi care avem nevoie de ajutor, avem nevoie de o vorbă bună, avem nevoie să trecem peste toate necazurile. Şi aici găsim o linişte sufletească", spune doamna Tanţa, una dintre pacientele cu diagnostic oncologic îngrijite de Hospice România.
Doamna Tanţa şi-a scos splina acum 10 ani, de atunci îi scad trombocitele, ameţeşte, se învineţeşte, are probleme şi cu glicemia, a stat trei zile în comă din cauza unui diabet. O doare şi o rotulă aşa că se sprijină în baston. Cu toată durerea de picior, de un an de zile tot vine la Hospice cât poate dânsa de des. Nu doar pentru îngrijire fizică ci şi pentru a lua parte la grupul de terapie, grupul de doamne bolnave care la Hospice, socializează, fac lucru de mână şi vorbesc despre problemele lor. Şi se ajută în plan psihologic una pe alta.
"Am făcut o internare anul trecut, am stat trei săptămâni, nişte medici extraordinari, foarte cumsecade. Începând de la femeia de serviciu... Cât am stat internată veneam în fiecare zi aici şi făceam lucru de mână, mărţişoare, croşetam, un colectiv nemaipomenit şi care te ajută psishic şi moral şi nu te mai simţi singur şi bolnav", adaugă doamna Tanţa.
Ce ar simţi bătrâna dacă Hospice-ul s-ar închide pentru că nu poate prezenta rapoartele pe care le doreşte deputatul Pleşoianu?
"Ar fi o durere imensă, ţi-ai pierde tot grupul cu care, v-am spus, ai o convorbire, ar fi foarte, foarte, foarte rău. M-aş simţi chiar foarte rău!", se întristează Tanţa.
Tot trist ar fi şi Claudiu, un puşti de 14-15 ani, bolnav de tetrapareză spastică, imobilizat într-un scaun cu rotile. La Hospice, Claudiu face kinetoterapie, şcoală şi activităţi, multe activităţi... desenează, se joacă cu alţi copii. Şi e fericit că poate face asta.
"Eu vin cu mare drag aici! (....) Aici e un centru care face multe activităţi şi mă simt şi eu fericit că sunt cu copiii", spune Claudiu, zâmbind din căruciorul cu rotile în care l-a ţintuit boala.
"Alte alternative nu prea am avea, am tot fost cu fetiţa în toată ţara şi nu am găsit ce se oferă aici, nu ar fi un lucru bun pentru aceşti copii care oricum sunt marginalizaţi prin afecţiunea lor. Nu am găsit aşa servicii aşa cum sunt aici", spune şi Dorina, mama unei fetiţe afectate de paralizie cerebrală care la Hospice primeşte nu doar îngrijire ci şi posibilitatea de a se juca cu alţi copii. Pentru a putea fi, aşa cum zicea şi Claudiu, fericită.
Revoluţia Fiscală, prima lovitură dată ONG-urilor
În februarie 2017, coaliţia la putere a decis schimbarea încadrării microîntreprinderilor, care, reamintim, nu beneficiază de facilitatea direcţionării a 20% din impozitul pe profit către fundaţii, ele plătind impozit pe cifra de afaceri. Astfel, dacă până în februarie intrau în categoria microîntreprinderi companiile cu cifra de afaceri de până la 100.000 de euro, ulterior pragul a crescut la 500.000 de euro. Din noiembrie, acest prag a fost ridicat şi mai mult, mai exact la un milion de euro cifra de afaceri, ceea ce înseamnă că numărul firmelor care vor deveni microîntreprinderi şi nu vor mai dona cei 20% se va dubla. Practic, potrivit Mirelei Nemţanu, CEO Hospice, în 2017, prin restrângerea spectrului, undeva la 40 de milioane de euro nu au mai putut fi folosiţi de către fundaţii iar în 2018, numărul firmelor care nu vor mai putea să folosească facilitatea fiscală de 20% şi să susţină ONG-urile se va dubla.
"Atât noi cât şi alte fundaţii ne autofinanţăm şi serviciile noaste sunt oferite absolut gratuit pentru pacienţi, asta înseamnă că avem nevoie de sprijin financiar şi suport din partea indivizilor, companiilor şi tot aşa. Şi la noi cât şi la alte organizaţii, companiile sunt principalele care ne susţin şi există acea facilitate fiscală de utilizare de până la 20% din impozitul pe profit, facilitate pe care îţi spun sincer că şi noi, de ani de zile, ne-am străduit să o facem cât mai cunoscută companiilor. (...)
Anul trecut, în februarie 2017, odată cu revoluţia fiscală, din păcate această facilitate este direct ameninţată pentru că prin încadrarea microîntreprinderilor la un alt prag de taxare, pe scurt, la ora actuală, în 2015, undeva la 45% dintre firmele care ar fi putut să folosească această facilitate nu au mai putut. Iar pentru 2018 situaţia se prezintă şi mai grav, pentru că prin schimbarea sistemului de impozitare a companiilor, implicit şi a microintreprinderilor care nu pot folosi această facilitate, practic, din totalul companiilor care ar putea să susţină o cauză socială, în acest an, în 2018, 80% dintre ele nu o vor mai putea folosi. Ceea ce este dezastruos.
La noi, undeva la 30% din sursele noastre de finanţare vin din această facilitate de 20%. Să îţi dispară brusc 30% este enorm. Multe fundaţii se bazau 100% pe această facilitate fiscală, care acum o să dispară practic.
De exemplu, clădirea în care suntem acum este centrul Hospice din Bucureşti. Clădirea aceasta a fost făcută exclusiv din fonduri obţinute din această facilitate fiscală de redirecţionare a 20% din impozitul pe profit. Practic, dispărând această facilitate, această clădire n-ar mai fi existat. Hospice are un obiect de activitate care presupune o continuare a serviciilor de zi cu zi, noi nu le putem spune pacienţilor “Astăzi nu va mai putem ajuta, reveniţi peste o lună, peste două luni”, pentru că pacienţii nostri s-ar putea să nu mai fie peste o lună sau două. Deci avem nevoie de finanţare continuă o dată pentru derularea activităţilor de zi cu zi, doi, pentru derularea proiectelor pe care deja le-am început. Avem acum în construcţie cel de-al treilea centru Hospice – primul centru a fost deschis la Braşov, al doilea, cel în care suntem astăzi, la Bucureşti, iar acum ne pregătim să îl deschidem pe cel de-al treilea, la Adunaţii Copăceni, dedicat exclusiv copiilor, iar aceste centre au fost construite prin această facilitate fiscală de 20% care, iată, că dispare aproape. Şi apare întrebarea: dispare această facilitate şi e înlocuită cu ce? Pentru că cel puţin în cazul nostru vorbim de servicii care nu se regăsesc în sistemul public. Deci nu le putem zice pacienţilor noştri “nu vă mai servim noi, mergeţi în altă direcţie”, a explicat într-un interviu acordat Epoch Times Mirela Nemţanu, CEO Hospice Casa Speranţei.
Vine şi decisiva: Legea Pleşoianu
În noiembrie 2017, Senatul a adoptat tacit aşa-numita lege Pleşoianu, respectiv un proiect de act normativ care, în numele transparenţei, va obliga fundaţiile şi asociaţiile să publice de două ori pe an un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor în care să fie menţionate datele fiecărui donator şi suma donată. Ori există situaţii în care fundaţiile pur şi simplu nu au cum raporta numele donatorilor - donaţii prin SMS-uri, bani puşi în cutii pentru chete publice, donatori care ţin să rămână anonimi. Plus, ceea ce se cere se bate cap în cap cu legislaţia actuală de protejare a datelor cu caracter personal. Sancţiunea nepublicării acestei declaraţii este dizolvarea asociaţiei sau fundaţiei care nu se conformează.
"Deci după ce că ni se limitează sursele de finanţare din toate direcţiile, acum apare această Lege Pleşoianu care loveşte chiar în baza fundaţiilor şi care, dacă se va aplica în forma în care este ea acum, majoritatea fundaţiilor se vor închide, pentru că este imposibil de aplicat. Este o lege cu nişte pretenţii şi nişte cerinţe birocratice exagerate, nefundamentate şi cum spuneam imposibil de aplicat.
De exemplu, ni se cere în această propunere legislativă raportarea la fiecare 6 luni a tuturor surselor de finanţare. Noi nu ne opunem ideii de raportare, noi, ca orice fundaţie, raportăm în fiecare an, avem raportul de activitate cu toate sursele de finanţare complete. Mai mult, pentru că şi noi, şi alte fundaţii beneficiem de fonduri europene norvegiene, avem audituri interne o grămadă, există o transparenţă totală pe resursele folosite. În schimb, Legea Pleşoianu, aşa cum este ea prevăzută, nu are în vedere ideea de raportare, ci are în vedere pur şi simplu nişte limite pentru că este imposibil de aplicat. Concret, ni se cere să raportăm de două ori pe an absolut fiecare sursa primită de către fundaţie, ceea ce e imposibil.
Am să spun de ce. Avem donaţii prin SMS-uri unde noi nu avem niciun fel de informaţie în privinţa donatorului, avem donaţii obţinute prin formularul 230 de la persoane fizice de redirecţionare a impozitului de 2% pe venit, acele formulare se duc direct la ANAF, noi nu ştim cine sunt donatorii noştri, deci este imposibil să avem acele date. Deci statul, prin această lege, ne obligă să dăm nişte detalii şi informaţii de idenificare completă a donatorului pe care, o dată, nu le avem, doi, ar fi ilegale.
Ştim bine că o să intervină acum legea europeană din 25 mai privind datele cu caracter personal. Aceste două legi se bat cap în cap. Noi nu avem voie să cerem donatorilor tipul de date pe care această Lege Pleşoianu ni le impune. Nu avem voie, nu avem resurse. Problema este că dacă noi nu facem aceste raportări, în termen de 30 de zile, activitatea se închide automat. Ceea ce în esenţă este neconstituţional. Fundaţiile, asociaţiile, orice organizaţie neguvernamentală este înfiinţată de o hotărâre judecătorească şi în mod normal sunt nişte paşi de urmat în anularea acelei hotărâri judecătoreşti", a explicat Mirela Nemţanu.
(...) Nu cred că legea vrea să ne lovească pe noi, ofertanţii de servicii, în schimb reuşeşte să ne lovească destul de tare. La modul concret, ofertanţii de servicii sociale sunt victime colaterale, dar ştii ce e cel mai grav, că victime în final nu suntem nici măcar noi, ci pacienţii noştri, beneficiarii noştri, care nu au unde să se ducă în altă parte, vorbim de o gamă de servicii care nu pot fi găsite în altă parte şi atunci, în tot acest hăţiş birocratic, tot ei vor suferi.
Au fost scrisori trimise către partidele politice, politicieni şi din conducere şi din opoziţie, din ambele zone, au fost şi sesizări făcute la nivel internaţional, de altfel, Expert Council a şi emis un punct de vedere destul de fundamentat şi destul de categoric în care condamnă total această lege şi mesajul preşedintelui de la Expert Council este clar, să se retragă această lege. De altfel, mai multe comisii, inclusiv Comisia Europeană a Drepturilor Omului, au analizat această lege şi din partea tuturor avizul a fost negativ, deci nici măcar de încercare de adaptare, propunerea Legii Pleşoianu trebuie respinsă total, nu avem ce să îmbunătăţim acolo şi până acum, din păcate, toată lumea şi-a dat aviz negativ dar se pare că în gol", a concluzionat Nemţanu.
Opinia Expert Council pe tema legii Pleşoianu poate fi citită integral aici
Despre Hospice, pe scurt
Înfiinţată acum 25 de ani de un cetăţean britanic - Graham Perolls - care, aflat în vizită la noi în ţară, a avut şocul de a vedea un bolnav murind în chinuri pe holurile spitalului din Braşov, Hospice a pus bazele paliaţiei în România. Pe scrut - deşi paliaţia este ceva extrem de complex - Hospice oferă îngrijire pacienţilor oncologici în faze avansate, chiar terminal şi copiilor bolnavi de orice boală incurabilă care le ameninţă şi le limitează viaţa.
Prin îngrijire se înţelege atât tratament pentru calmarea durerilor cât şi psihoterapie, atât pentru ei cât şi pentru familiile lor, consiliere, şcoală, în cazul copiilor, hrană, când e cazul şi de multe ori chiar ajutor pentru completarea actelor necesare obţinerii ajutoarelor sociale etc.
Mai multe informaţii despre Hospice şi cei ce vor fi afectaţi de modificările de legislaţie în vigoare sau pe rolul Parlamentului sunt disponibile în materialul video.
Reportaj video, Mihuţ Savu.
