Traficul de organe, o nouă infracţiune a secolului XXI

NEW YORK – Medicina transplantului de organe este o tehnologie incredibilă care salvează mii de vieţi, dacă este folosită în condiţiile potrivite. Din păcate, din cauza unei lipse de organe, o nouă infracţiune a secolului XXI - traficul de organe - furnizează organe pentru persoanele bogate, care plătesc bani grei pentru o nouă viaţă.

Traficul de organe implică recoltarea şi vânzarea de organe de la donatori care nu doresc acest lucru sau care îşi vând organele în circumstanţe dubioase din punct de vedere etic. Se întâmplă în multe locuri din întreaga lume, dar mai ales în China.

Această infracţiune necesită un donator, un medic calificat şi o sală de operaţie. Adesea un destinatar se află în apropiere, deoarece organele nu supravieţuiesc mult timp în afara corpului.

Realizarea infracţiunii este tentantă pentru diverşi infractori, pentru că este extrem de profitabilă şi cererea este atât de mare. De obicei, destinatarilor nu li se spune de unde provine organul, fiind de asemenea posibil ca chirurgii care efectuează transplanturile să nu ştie cine a fost sursa.

Traficului de organe încalcă drepturile fundamentale ale omului, dar acesta este efectuat în ascuns, iar poliţia şi alte autorităţi care ar putea acţiona nu iau problema în serios, a declarat Ashok Vaseashta, directorul Institutului de Ştiinţe Avansate din Statele Unite ale Americii şi un contractant pentru Departamentul american de Stat.

Acesta se poate întâmpla într-o varietate de moduri, potrivit lui Debra Budiani-Saberi, un antropolog medical care a studiat traficul de organe din 1999. Indivizi în situaţii vulnerabile, cum ar fi refugiaţi, pot avea datorii foarte mari şi apoi le este oferită "oportunitatea" de a "dona" un organ pentru a rambursa datoria.

Alţi donatori pot primi bani pentru organe, o practică exploatatoare ce este interzisă în majoritatea ţărilor din lume, datorită preocupărilor evidente legate de etică şi potenţialelor abuzuri, a afirmat Budiani-Saberi.

În China - o zonă globală renumită pentru transplanturile de organe şi turismul pentru transplant - organele sunt obţinute din închisori şi lagărele de muncă forţată. Donatorii sunt infractori condamnaţi, precum şi dizidenţi politici, tibetani şi practicanţi ai practicii spirituale Falun Gong, în conformitate cu Arthur Caplan, profesor şi şef al Diviziei de Bioetică la NYU Langone Medical Center.

Regimul chinez susţine că organele provin de la prizonierii executaţi, dar numărul execuţiilor nu corespunde cu cel al transplanturilor. Conform datelor redactate în anul 2006 de autorii cărţii "Recoltarea Sângeroasă", David Matas şi David Kilgour, în anii 2000-2005 s-au efectuat 41 500 de transplanturi de organe, sursa lor cea mai probabilă fiind practicanţii Falun Gong. Regimul chinez a început să persecute şi să reţină adepţi Falun Gong în 1999.

"Recoltarea Sângeroasă" descrie practicile oficiale chineze privind traficul de organe, donatorii murind în timpul procesului. Chinezi sau străini bogaţi, care merg în China pentru transplanturi de organe, obţin aceste organe de la deţinuţii din numeroasele închisori din China şi din lagărele de muncă forţată.

Nu se poate explica numărul de transplanturi efectuate în China decât prin executarea anumitor persoane la cerere, a spus Caplan. "Ce se întâmplă este că chinezii execută deţinuţii la cerere, pentru a obţine organele necesare", a adăugat el.

"Recoltarea Sângeroasă" menţionează site-urile chineze care promit găsirea unui rinichi într-o săptămână - unul dintre ele chiar asigură persoanele interesate că pot înlocui un organ dacă prima încercare de transplant eşuează. În celelalte ţări cu legi stricte ce reglementează transplantul de organe, timpii de aşteptare sunt de obicei mai mari de un an.

Medicii militari chinezi au acces la bănci uriaşe de organe, provenite de la donatori în viaţă închişi în vastele lagăre de muncă şi închisori din ţară şi şi-au dat seama cum pot profita de pe urma lor, potrivit cărţii "Recoltarea Sângeroasă".

Practicanţii Falun Gong care au supravieţuit închisorii sau lagărelor de muncă forţată au raportat că în timpul detenţiei au fost supuşi la teste de sânge şi examinări fizice, potrivit studiilor de caz documentate de autorii raportului. Testele de sânge sunt esenţiale pentru o bună compatibilitate a donatorilor de organe cu beneficiarii.

Un primitor de organe, care s-a întâlnit cu Matas şi Kilgour, a relatat două călătorii separate la un spital militar chinez din Shanghai, unde i-au fost prezentaţi opt rinichi înainte să se găsească unul potrivit. Bărbatul a povestit că medicul militar, domnul Tan, avea o listă pe care o verifica înainte de a reveni cu o nouă pereche de rinichi, după o perioadă de două până la trei ore.

Organele sunt valoroase deoarece sunt rare, iar acest lucru face recoltarea ilicită de organe extrem de profitabilă. Nu este ceva neobişnuit ca beneficiarii să plătească 200 000 de dolari pentru un rinichi. În 2005, site-ul Centrului de Asistenţă pentru Transplanturi Internaţionale din China a indicat că tariful pentru un rinichi este de 62 000 de dolari, pentru un ficat variază între 98 000-130 000 de dolari, iar pentru un plămân se află între 150 000-170 000 de dolari. Informaţiile privind preţurile şi timpii de aşteptare au fost înlăturate de pe site-ul centrului de transplant din China după ce acuzaţiile de recoltare de organe ilegală din China au fost făcute publice în 2006.

Un procent estimat de 50 de miliarde de dolari sunt colectaţi anual de traficanţii de organe din întreaga lume, potrivit lui Vaseashta. Numărul se bazează pe datele adunate prin diverse căi, cum ar fi convorbiri telefonice şi e-mail-uri. Deoarece aceste acţiuni sunt ilicite, colectarea de date este o provocare, dar totuşi este necesară, a explicat Vaseashta.

"Traficul este influenţat de câştigurile financiare, iar conexiunea financiară facilitează schimburile comerciale", a declarat Vaseashta, care s-a alăturat lui Budiani-Saberi, Caplan şi altor cercetători distinşi în cadrul unui consiliu la New York, pe 14 februarie, intitulat "Infracţiuni ale secolului XXI: Traficul de organe, sănătatea şi securitatea globală". Consiliul a fost sponsorizat de Global Bioethics Initiative, o organizaţie non-profit care lucrează pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pentru populaţiile vulnerabile la nivel global.

Caplan a declarat că o parte din soluţia la problema din China este să se facă presiuni asupra chinezilor pentru a se conforma cu normele internaţionale privind etica transplantului de organe. El a adăugat că Departamentul american de Stat ar putea face mult mai mult, deoarece China este sensibilă la presiuni, ca urmare a dorinţei sale de a intra în comunitatea internaţională.

Chinezii trebuie să înţeleagă că "pot intra în comunitate dacă respectă măcar standardele minime", a spus el.