Parlamentarii canadieni cercetează afaceri macabre

Pariament Hill, Ottawa - Numeroasele dovezi potrivit cărora regimul comunist din China ucide prizonieri de conştiinţă în scopul de a le vinde organele, trebuie să fie investigate, au declarat marţi membrii Parlamentului canadian.

Acuzaţiile şocante potrivit cărora regimul chinez a ucis peste 40.000 de practicanţi Falun Gong în perioada 2000 - 2005, în scopul de a le recolta organele pentru profit, au apărut pentru prima dată în 2006, când doi investigatori canadieni, avocatul de drepturile omului David Matas şi fostul parlamentar David Kilgour, au publicat un raport privind această problemă.

Cei doi i-au pus la curent marţi pe parlamentari privind unele evoluţii de la acel prim raport, în cadrul unei subcomisii parlamentare internaţionale privind drepturile omului.

Matas a declarat că dovezi incontestabile sunt greu de găsit, dar fapte care susţin cazul au continuat să apară în anii care au urmat de la publicarea primului raport al acestora.

Între timp, regimul nu a făcut niciun efort credibil pentru a respinge acuzaţiile, deşi ar putea face acest lucru prin furnizarea de informaţii detaliate cu privire la execuţiile condamnaţilor, sursa si numărul de transplanturi de organe.

Procedura Xinjiang

Reporterul de investigaţie Ethan Gutmann, care nu a fost prezent, a descoperit că recoltarea de organe de la prizonierii politici a început de fapt în Xinjiang, cu un deceniu mai devreme, unde prizonierii politici uiguri au fost executaţi şi le-au fost recoltate organele.

Gutmann a vorbit cu gardianul Nijat Abdureyimu, care a fost implicat în execuţii şi cu chirurgul Tohti Enver, care a recoltat organe de la un prizonier viu.

Acesta a vorbit, de asemenea, cu cei care au cumpărat organe care au fost luate de la prizonieri politici uiguri şi cu un alt medic, care s-a ocupat de potrivirea tipurilor de sânge ale prizonierilor politici din Xinjiang, ce erau programaţi pentru execuţie.

Acel doctor i-a relatat lui Gutmann că a încetat să mai audă de recoltarea de organe de la prizonieri politici uiguri în 1999. În mod coincidental, acela a fost anul în care Falun Gong a fost scoasă în afara legii iar penitenciarele se umpluseră cu cei care făceau apel pentru Falun Gong.

Ancheta lui Gutmann a evidenţiat un model: tipurile de sânge se potrivesc, deţinuţii sunt executaţi iar organele sunt recoltate rapid pentru transplant imediat.

Gutmann a numit-o procedura Xinjiang.

"Cu toate acestea, procedura Xinjiang s-a răspândit. Până la sfârşitul anului 1999, represiunea uigură era eclipsată de acţiunea forţelor de securitate chineze de cea mai mare amploare de la Mao încoace: eliminarea Falun Gong", a scris acesta în Săptămânalul Standard în 2011.

Gutmann estimează că trei milioane de practicanţi Falun Gong au trecut prin sistemul chinez de corecţie.

Human Rights Watch şi Departamentul de Stat al SUA au citat ambele surse care sugerează că practicanţii Falun Gong numără jumătate din populaţia lagărelor de muncă din China. Populaţia exactă a acestor lagăre este necunoscută, dar majoritatea estimărilor arată că sunt mai mult de 200.000.

Aceste lagăre sunt "bănci vaste de donatori vii de organe", a declarat Matas subcomitetului.

Timp scurt de aşteptare pentru organe

Prizonierii de conştiinţă Falun Gong care sunt supuşi torturii de rutină de către poliţişti sau de către alţi prizonieri încurajaţi de poliţişti sunt, de asemenea, în mod individual, supuşi testelor de sânge şi de organe, a mărturisit Matas.

Deşi regimul chinez a încetat să mai nege faptului că prizonierii condamnaţi la moarte sunt principala sursă de organe, acesta neagă în continuare că practicanţii Falun Gong şi prizonierii politici sunt executaţi pentru organele lor.

Regimul nu s-a deranjat niciodată să explice de ce numărul de transplanturi depăşeşte cu mult numărul de execuţii. Nici nu a reuşit să explice de ce spitalele pot oferi transplanturi uneori şi în mai puţin de o săptămână.

"Un timp scurt de aşteptare pentru un transplant de la un donator decedat înseamnă prezenţa unei bănci mari de surse vii de organe gata să fie ucise la comandă pentru a asigura un timp atât de scurt de aşteptare", a declarat Matas.

Acel timp scurt de aşteptare era odată un motiv de mândrie pentru spitalele din China. Înainte ca Matas şi Kilgour să publice raportul lor, spitalele chineze se lăudau în mod frecvent cu timpul scurt de aşteptare pe site-urile lor.

Centrul de Transplant de Organe din cadrul Spitalului General al Poliţiei Armate de la Beijing a remarcat rentabilitatea sistemului.

"Centrul nostru de Transplant de Organe este departamentul principal pentru a face bani", proclama site-ul său în 2006.

În ancheta lor din 2006, Matas şi Kilgour au găsit 14 spitale care au admis că se aprovizionează cu organe de la donatori vii. Prin intermediul apelurilor telefonice în care se prezentau drept posibili pacienţi sau alte părţi interesate, investigatorii au descoperit mai mulţi medici sau alte persoane care au recunoscut faptul că practicanţii Falun Gong erau sursa de organe pentru transplanturi.

Un medic, Lu Guoping din cadrul Spitalului Minzu al oraşului Nanning, a precizat mai târziu într-un documentar la Phoenix TV din Hong Kong că Matas şi Kilgour ar fi "fabricat" apelul telefonic. Documentarul nu menţiona faptul că Matas şi Kilgour aveau o înregistrare audio a apelului. Matas a declarat că documentarul doar a confirmat identitatea lui Lu.

Chen Rongshan, fostul director de Urologie al Spitalul 205 al Armatei Populare de Eliberare din Jinzhou, a recunoscut într-un apel telefonic, în 2012, că practicanţii Falun Gong erau transformaţi în surse pentru organe, dar a precizat că acest lucru a fost aprobat de către instanţa de judecată.

Un timp scurt de aşteptare pentru un donator de organe pentru transplant înseamnă prezenţa unei bănci mari de surse vii de organe, gata să fie ucise la comandă. - Avocatul de drepturile omului David Matas

Apelantul, un cercetător al Organizaţiei Mondiale pentru Investigarea Persecuţiei Falun Gong, s-a dat drept membru al unei "echipe de anchetă specială a unui departament mixt" privind problema Wang Lijun.

Metoda injecţiei mortale

Wang Lijun a fost pe prima pagină a ziarelor internaţionale anul trecut, atunci când a fugit din postul său de şef al securităţii publice din Chongqing şi a încercat să dezerteze la un consulat american în Chengdu. Wang şi fostul său şef, secretarul partidului din Chongqing - Bo Xilai, au fost printre cei mai vehemenţi persecutori ai Falun Gong în China. Ambii se află în prezent în ​​închisoare, în baza unor acuzaţii independente.

Wang fusese premiat pentru cercetările sale privind recoltarea de organe, în 2006. El efectuase o cercetare privind o metodă de execuţie prin injectare, care ar fi permis prelevarea de organe pentru transplanturi înainte ca persoana să moară din cauza injecţiei.

"În discursul său ţinut la decernarea premiului, Wang a vorbit despre "mii" de cazuri de transplant de organe de la prizonieri injectaţi, la care el şi personalul său au participat", a declarat Matas.

"Wang a afirmat că "atunci când vezi pe cineva cum este omorât şi cum organele acestei persoane sunt transplantate în mai multe corpuri ale altor persoane este ceva profund emoţionant", o observaţie care ar fi fost demnă de Josef Mengele."

Una dintre primele surse peste care au dat Kilgour şi Matas este fosta soţie a unui chirurg din oraşul Shenyang, provincia Liaoning. Aceasta le-a relatat anchetatorilor că soţul ei, care era doctor, i-a mărturisit că a extras cornee de la aproximativ 2.000 de prizonieri Falun Gong timp de peste doi ani, înainte de a refuza să continue.

"Chirurgul i-a explicat clar soţiei că nici unul dintre aceştia nu a supravieţuit experienţei, deoarece alţi chirurgi le-au recoltat alte organe vitale şi toate corpurile lor au fost arse", a precizat Matas comisiei.

Într-o mărturisire paralelă, Dr. Wang Guoqi a afirmat în faţa Congresul SUA în 2001, că a luat piele şi cornee de la 100 de prizonierii executaţi, unul dintre ei încă în viaţă.

"Singura diferenţă substanţială dintre cele două poveşti a fost diferenţa privind tipul prizonierului", a remarcat Matas.

Operaţiuni secrete

Matas a evidenţiat faptul că intervenţiile chirurgicale de transplant de organe" se desfăşoară într-o discreţie aproape totală".

Familii ale beneficiarilor de transplant le-au precizat lui Matas şi lui Kilgour că le-a fost negată obţinerea de informaţii despre donator, medici, sau personalul de sprijin. Anchetatorilor internaţionali le-a fost, de asemenea, refuzată intrarea în lagărele de muncă din China.

"Nu permit Crucii Roşii să intre în aceste lagăre, sau altcuiva din afară. Nu există nici o raportare, nu există ONG-uri. Nu îţi spun unde sunt lagărele, nu-ţi spun câţi deţinuţi sunt", a declarat Matas.

"Modul în care aflăm despre lagărele de muncă este prin discuţiile cu oamenii care au fost în ele şi care apoi au ieşit din lagăre şi din China".

Mii de practicanţi Falun Gong au dispărut şi nu sunt înregistraţi în China, inclusiv sora lui Michelle Zhang. Zhang, care acum locuieşte în Toronto, a precizat că sora ei, Yunhe, a dispărut în cadrul sistemului penitenciar după arestarea acesteia în 2002. Oficialii închisorii acum neagă şi faptul că au reţinut-o vreodată pe Yunhe.

Parlamentarul liberal Irwin Cotler a declarat că luând în considerare cantitatea de dovezi potrivit cărora recoltarea de organe are loc în China, cere ca autorităţile chineze să recunoască şi să infirme acuzaţiile.

"Sarcina probei în acest moment trebuie să fie acum a autorităţilor chineze", a explicat acesta.

Parlamentarul conservator Scott Reid, care prezidează comisia, s-a îngrijorat de faptul că rentabilitatea recoltării de organe ar putea face dificilă încetarea acesteia.

"A lua cetăţeni productivi şi a-i persecuta este ineficient economic, dar când poţi face din ei o sursă de auto-finanţare... nu există nici o limită la ceea ce se poate face", a declarat acesta.

Reid a precizat mai târziu că este îngrijorat de faptul că fără un sistem de organe alternativ şi cu o cerere internă puternică, familiile disperate chineze ar putea face presiuni pentru a obţine organe pentru transplanturi, indiferent de sursă. Prizonierii executaţi în prezent reprezintă sursa pentru aproape toate organele de transplant din China.

Fiecare parlamentar din cadrul comitetului a vorbit despre îngrijorarea sa cu privire la recoltarea de organe în China.

Parlamentarul liberal Judy Sgro a declarat că speră că şedinţa îi va face pe oameni mai conştienţi de problemă.

"Oamenii pot să scape cu lucruri atunci când oamenii nu ştiu. Dar atunci când oamenii aud destule despre acest fel de lucruri, ei vor fi la fel de consternaţi ca mine dacă acestei situaţii îi este permis să continue".