Trafic de influenţă la nivel Înalt. Mircea Băsescu s-a folosit de numele preşedintelui

Procurorii DNA au calificat faptele fratelui preşedintelui, Mircea Băsescu, ca fiind "de o gravitate excepţională". Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă a acestuia, Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care ar putea să o aibă asupra magistraţilor şi, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obţinerea unor hotărâri favorabile în cazul interlopul Sandu Anghel, cunoscut drept Bercea Mondialu.

„Inculpatul Băsescu Mircea, deşi cunoaşte obligaţiile fratelui său şi îi comunică denunţătorului într-una din discuţiile înregistrate că „el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor”, reiese din referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Mircea Băsescu.

DNA a anunţat joi seară că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, a fost reţinut pentru 24 de ore fiind acuzat de trafic de influenţă după ce ar fi primit suma de 250.000 de euro de la un denunţător, prin intermediarul Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţi în vederea soluţionării unui proces în care era acuzat Bercea Mondialu. Tribunalul Bucureşti urmează să judece cererea de arestare preventivă a acestuia.

Procurorii DNA arată traseul şpăgii

"La începutul anului 2011, după ce faţă de Anghel Sandu (A.S.) s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, Anghel Florin (A.F. - fiul lui Bercea Mondialu) i-a remis lui Căpăţînă Marian Adrian suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă şi în schimbul promisiunii că banii vor fi remişi mai departe lui Băsescu Mircea pentru ca acesta să intervină pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de A. S. şi a altor cereri incidente în respectiva cauză. Ulterior, pentru că A. S. nu a fost pus în libertate, A. F. i-a remis şi suma de 350.000 de euro lui Căpăţînă Marian Adrian, în acelaşi scop. Data exactă a celor două momente în care A. F. i-a remis sume de bani lui Căpăţînă Marian Adrian nu a fost încă stabilită, dar, din probele administrate, rezultă că intervalul în care aceste evenimente au avut loc este cuprins între 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de A.S.) şi 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condamnare la instanţa de fond). Din suma totală de 600.000 de euro remisă de A. F. lui Căpăţînă Marian Adrian, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin influenţa pe care o are asupra magistraţilor, poate obţine o soluţie favorabilă pentru A. S., adică va obţine fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate. Pentru faptul că a intermediat remiterea banilor, Căpăţînă Marian Adrian şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primit de la A. F.

La o perioadă scurtă de timp după arestarea preventivă a lui A. S. (o lună sau două) inculpatul Căpăţînă Marian Adrian l-a contactat pe A. F. pentru a stabili o întâlnire în Municipiul Slatina, în parcarea magazinului (…). La întâlnire au participat A. F. şi A. F., mama sa, care au discutat cu inculpatul Căpăţînă Marian Adrian despre modalitatea în care A. S. poate fi pus în libertate. Inculpatul Căpăţînă Marian Adrian le-a propus să meargă împreună la inculpatul Băsescu Mircea, la Constanţa, căruia să-i ceară să intervină pentru obţinerea unei situaţii juridice favorabile în cazul lui A. S. Ulterior acestei discuţii, A. F. şi inculpatul Căpăţînă Marian Adrian s-au deplasat la Constanţa, la biroul inculpatului Băsescu Mircea. Cu această ocazie, cei trei au stabilit că A. F. trebuia să le dea celor doi inculpaţi suma de 600.000 de euro pentru ca inculpatul Băsescu Mircea să-şi folosească influenţa asupra magistraţilor învestiţi cu soluţionarea dosarului sau a diferitelor cereri formulate în cursul arestării preventive de către A. S. sau, după caz, de către Ministerul Public. Inculpatul Băsescu Mircea a promis că va interveni pe lângă magistraţi pentru a-l pune în libertate pe A. S., iar, în cazul în care nu va reuşi, va interveni pe lângă aceeaşi magistraţi, pentru că A. S. să primească o pedeapsă cu închisoarea egală cu durata arestării preventive. Faptul că a existat o promisiune în acest sens din partea inculpatului Băsescu Mircea rezultă din înregistrarea audio-video realizată de A. S. la data de 23.02.2012, în care inculpatul Băsescu Mircea poartă următoarea discuţie cu A. F.

Pentru ca membrii familiei A. nu deţineau la acel moment suma de 600.000 de euro, s-a stabilit ca A. F, prin Căpăţână Marian, să remită iniţial suma de 250.000 de euro. A. F. a revenit în câteva zile la Constanţa având asupra sa suma de 250.000 de euro pe care i-a remis-o lui Căpăţînă Marian într-un apartament din Municipiul Constanţa, după ce bancnotele au fost verificate şi numărate cu ajutorul unui aparat pus la dispoziţie de o persoană cunoscută de către inculpatul Căpăţînă Marian Adrian. Ulterior, Căpăţînă Marian s-a deplasat la biroul lui Mircea Băsescu pentru a-i remite suma de 250.000 de euro, asigurându-l pe A. F. că inculpatul Băsescu Mircea a primit această sumă. Întrucât cererile de eliberare formulate de A. S. au fost admise de Tribunalul Olt, iar recursurile formulate de Ministerul Public au fost admise de fiecare dată la Curtea de Apel Craiova, iar, ca urmare, A. S. a fost menţinut în arest preventiv, A. F. s-a deplasat la Constanţa să le ceară socoteală celor doi inculpaţi. Conform declaraţiilor martorilor A. F. şi A. F., cu ocazia acestei deplasări, s-a stabilit ca A. F. să remită şi restul sumei de bani, respectiv 350.000 de euro, întrucât era necesară pentru a convinge magistraţii de la Curtea de Apel Craiova să admită o cerere prin care A. S. urmărea să fie pus în libertate. A.F. s-a deplasat din nou în Municipiul Constanţa, unde a remis şi a doua tranşă de bani, în cuantum de 350.000 de euro în acelaşi scop, în sensul că inculpatul Băsescu Mircea să intervină pe lângă magistraţi pentru a-i uşura situaţia juridică a lui A.S.

Prin sentinţa penală nr. 29 din 22 februarie 2012, pronunţată în dosarul nr. 1927/104/2011, Tribunalul Olt i-a condamnat pe A.S. la 7 ani şi 6 luni închisoare, pe A.F. la 7 ani şi 6 luni închisoare şi pe A. F., la 3 luni închisoare cu suspendare. La data de 23.02.2012, A. F., dezamăgit de soluţia instanţei de fond, s-a deplasat în Municipiul Constanţa unde s-a întâlnit cu inculpatul Băsescu Mircea în biroul acestuia pentru a-i cere explicaţii cu privire la ce s-a întâmplat, să afle dacă a intervenit pe lângă magistraţi şi dacă mai are posibilitatea ca în viitor să obţină eliberarea lui A.S.. Din discuţia înregistrată de A. F., utilizată în acest dosar în temeiul art. 139 alin. 3 din Codul de procedură penală, rezultă că suma remisă de A.F. în două tranşe a fost de 600.000 de euro, că inculpatul Băsescu Mircea a primit o parte din aceasta, prin intermediul lui Căpăţînă Marian Adrian, şi anume suma de 250.000 de euro, că inculpatul Căpăţînă Marian Adrian a oprit suma de 350.000 de euro pentru sine, că inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi a promis că va influenţa cursul procesului în sensul obţinerii unei soluţii favorabile pentru A.S., că inculpatul Băsescu Mircea îşi arată disponibilitatea de a încerca şi în viitor să influenţeze alţi magistraţi întrucât soluţia pronunţată cu o zi înainte a provocat nemulţumirea familiei A.. Astfel, inculpatul Băsescu Mircea recunoaşte că a primit o parte din bani, respectiv suma de 250.000 de euro.

Faptele săvârşite de inculpaţii Băsescu Mircea şi Căpăţînă Marian Adrian, dincolo de gravitatea inerentă unei infracţiuni de corupţie, au un grad de pericol deosebit, dat de cuantumul semnificativ al sumei de bani remise de denunţător şi primită de cei doi inculpaţi şi de scopul urmărit de inculpaţi, respectiv punerea în libertate sau condamnarea la o pedeapsă ridicol de mică a unei persoane judecate pentru tentativă la omor şi cercetată în numeroase alte dosare penale care au ca obiect infracţiuni grave şi foarte grave. Varietatea promisiunilor utilizate de inculpaţi pentru a-l convinge pe denunţător că demersurile inculpatului Băsescu Mircea sunt apte să îşi atingă scopul, prin influenţarea unui număr mare de magistraţi, de pe orice palier al sistemului de justiţie, constituie încă un element care subliniază gravitatea faptei.

Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României pe care o deţine inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraţilor şi, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obţinerea unor hotărâri favorabile. Inculpatul Băsescu Mircea, deşi cunoaşte obligaţiile fratelui său şi îi comunică denunţătorului într-una din discuţiile înregistrate că „el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor", se arată în referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Mircea Băsescu.