Titus Corlăţean: România are dreptul să ceară Serbiei respectarea criteriilor de aderare la UE

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, afirmă că România susţine "foarte ferm" obţinerea candidaturii la Uniunea Europeană a Serbiei, însă, ţara noastră are dreptul să ceară autorităţilor sârbe respectarea criteriilor politice de aderare, printre care şi cel al protecţiei minorităţilor naţionale.

"România a susţinut şi susţine în continuare foarte serios şi foarte ferm obţinerea candidaturii la Uniunea Europeană şi viitoarea calitate de membru al UE pentru Serbia, în condiţiile în care însă această ţară respectă între altele criteriile politice de aderare, ceea ce înseamnă şi criteriul protecţiei minorităţilor naţionale, cu specială privire românii din Serbia, indiferent de numele sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi", a declarat Corlăţean miercuri, pentru RFI.

El a arătat că poziţia ţării noastre nu ar trebui să fie o surpriză pentru cei care au urmărit discuţiile bilaterale de ani de zile dintre Bucureşti şi Belgrad.

"Unde sunt de acord într-o anumită măsură e legat de ceea ce aţi spus şi dumneavoastră, surpriza pe care unele guverne membre ale UE au avut-o ieri la Consiliul de Afaceri Generale, Consiliul de Afaceri Externe. Cred că aici Guvernul şi Ministerul de Externe în principal ar fi trebuit să transmită semnale mai concrete partenerilor europeni înainte, în prealabil, pentru a nu exista această surpriză. Pe fond, ceea ce există ca aşteptare pentru garantarea drepturilor românilor din Serbia este un subiect de discuţie bilaterală de 20 de ani, cred. Eu îl cunosc în profunzime şi, din păcate, nu s-a înregistrat de atunci nici cel mai mic progres", a susţinut preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului.

El a subliniat că ar fi fost nevoie de un efort de comunicare din partea MAE către capitalele occidentale pentru ca acestea să nu fie luate prin surprindere de poziţia României. Potrivit lui Corlăţean, colegii săi din Senat şi cei din Comisia de politică externă au avertizat de multă vreme, la nivel parlamentar, cu privire la respectiva problemă.

Corlăţean susţine că nu este vorba de un interes "partizan", "nelegitim" al României, ci de un interes transparent, legat de respectarea unor criterii de aderare.

"România are dreptul să ceară respectarea acestor criterii, aşa cum nouă înşine ne este în continuare cerut, uneori peste măsură şi cu dublă măsura, dacă mă refer la aderarea la Spaţiul Schengen, de alte state membre, care nu-şi fac foarte multe scrupule", a arătat Corlăţean, punctând că România doreşte respectarea criteriilor de aderare, motiv pentru care poziţia noastră este una consecventă din acest punct de vedere.

Cât priveşte posibilitatea ca România să folosească acordarea statutului de candidat Serbiei ca monedă de schimb pentru dosarul Schengen, în care ţara noastră este blocată de Olanda, senatorul social-democrat consideră că acest lucru nu trebuie făcut, pentru că este vorba de două procese diferite.

"Vorbim, în cazul Schengen, de o procedură internă a UE, este treaba noastră să ne facem tot ceea ce înseamnă angajamente, să le punem în practică şi este treaba noastră să convingem acel stat rebel al UE, care încă se mai opune, de faptul că greşeşte. Ce este în discuţie dincoace este cu totul altceva şi eu cred că soluţia inteligentă este de a găsi o formulă în care statutul de candidat să fie acordat Serbiei, pentru că este şi un interes fundamental al României în regiune, însă în condiţiile în care Serbia şi autorităţile sârbe îşi angajează ferm răspunderea pentru progrese", a punctat Corlăţean.

El şi-a exprimat încrederea că se va găsi "soluţia înţeleaptă" pentru a nu genera dificultăţi în calea obiectivului european al Serbiei, dar, în acelaşi timp, pentru a stabili nişte mecanisme de verificare şi de monitorizare a modului în care autorităţile sârbe respectă minorităţile naţionale.

Senatorul social-democrat a subliniat că poziţia României faţă de Serbia nu ar trebui să afecteze relaţia noastră cu alte state, pentru că este vorba despre nişte criterii obiective şi valabile pentru toate statele europene.

Corlăţean a mai precizat că subiectul referitor la românii din Serbia ţine de respectul reciproc dintre cele două ţări şi că soluţionarea lui este o chestiune de atitudine şi de voinţă politică.