Comunitatea vlahă, divizată în privinţa identităţii şi originii vlahilor din Serbia

Membrii comunităţii vlahe din estul Serbiei sunt divizaţi în ceea ce priveşte identitatea şi originea vlahilor şi a comunităţii lor în Serbia şi mulţi pretind că nu sunt surprinşi de poziţia României conform căreia aprobarea candidaturii Serbiei la aderarea la UE trebuie să depindă de acordarea de garanţii suplimentare pentru comunitatea vlahă din Serbia, informează agenţia sârbă BETA, preluată de portalul Ekonom: east Media Group.

Parlamentarul sârb Miletic Mihajlovic, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Vlahilor, a declarat, conform aceleiaşi surse, că majoritatea vlahilor din Serbia nu consideră România drept patria lor şi nici ei nu se consideră parte a naţiunii române.

Mihajlovic a declarat ziariştilor de la parlamentul sârb că vlahii din Serbia au insistat asupra faptului că modul în care se identifică este o opţiune individuală, pentru că acesta este un drept consfinţit în Constituţia Serbiei şi pentru că acest drept este un standard recunoscut în Europa. Parlamentarul sârb a mai spus că nimeni, inclusiv un stat vecin, nu are dreptul să facă presiuni asupra vlahilor cu privire la modul în care se identifică.

Dezbaterea dacă acest grup etnic trebuie numit 'vlahi' sau 'români' a trecut dincolo de liniile lingvistice şi a stabilit două şcoli de gândire diferite. O tabără consideră că vlahii sunt etnici sârbi, iar cealaltă susţine că ei sunt, de fapt, români.

Etnologii cred că vlahii şi românii împărtăşesc aceeaşi origine, folosesc aceeaşi limbă, au aceeaşi cultură şi trăiesc în principiu în aceeaşi zonă în care nu au o identitate naţională clară. Cei care se numesc români susţin că limba vorbită de vlahi este un dialect sau română arhaică, amestecată cu sârbă.

Potrivit sursei citate, problema vlahilor a fost provocată, de fapt, de presa românească, la sfârşitul anului 2011, când a afirmat că, la un an după căderea regimului lui Slobodan Miloşevici, comunitatea vlahă din Timocka Krajina nu a beneficiat încă de schimbările democratice din ţară.

Potrivit unui recensământ efectuat în Timocka Krajina în 2002, 40.000 de persoane s-au înregistrat ca etnici vlahi, în timp ce 4.500 s-au înregistrat ca români. Rezultatele recensământului de anul trecut nu au fost prelucrate în totalitate.