Undă verde pentru Serbia privind candidatura la UE, poziţia României - o surpriză
Presa internaţională de marţi şi miercuri este unanimă în a releva că Serbia a obţinut sprijin pentru aderarea la UE, în contextul unei rezistenţe surprinzătoare din partea României, care a întârziat decizia privind candidatura pentru Belgrad. Poziţia României a luat prin surprindere chiar Serbia şi a suscitat critici din partea Germaniei şi altor ţări care au apreciat că nu trebuie ridicate bariere artificiale. Mass media internaţionale mai subliniază că rămâne de văzut la ce fel de UE va adera Serbia, având în vedere actuala criză a blocului.
Serbia a făcut un pas mare spre integrarea în curentul principal al Europei, marţi, când miniştrii de externe din UE au cerut ca ţara să primească statutul de candidat la aderare la UE, notează ziarul britanic The Guardian. Acest progres remarcabil a venit în pofida rezistenţei surprinzătoare din partea ţării vecine, România, şi a urmat după un acord de săptămâna trecută, când Belgradul a abandonat boicotarea participării Kosovo la reuniuni regionale şi internaţionale deoarece consideră Kosovo ca parte a Serbiei şi refuză să recunoască independenţa sa.
Decizia miniştrilor de externe, care trebuie aprobată de şefii de stat şi de guvern din UE la summitul de joi, de la Bruxelles, pune Serbia pe făgaşul către aderarea la UE, lăsând în urmă moştenirea anilor 1990, când războaiele balcanice şi pogromurile etnice i-au adus statutul de paria internaţional.
Progresul de marţi a fost întârziat pentru câteva ore de România, care a insistat asupra unei protecţii mai mari şi mai multor drepturi pentru minoritatea etnică românească din Serbia, un aspect care nu a fost anterior o problemă, subliniază The Guardian.
Balkan Insight, care titrează ''Serbia obţine undă verde pentru candidatura la UE'', citează postul public TV sârb, RTS, care apreciază că unul dintre principalele motive pentru care dezbaterea CAG privind candidatura Serbiei a durat mai multe ore a fost că România a amânat-o, aducând obiecţii cu privire la modul în care tratează Serbia minoritatea românească a vlahilor. Preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a declarat că observaţiile României făcute în timpul dezbaterii sunt 'neîntemeiate'. Potrivit agenţiei de presă Tanjug, alte ţări, printre care şi Germania, au fost critice la adresa punctului de vedere al României.
Înainte de dezbatere, ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a făcut clar faptul că Berlinul va sprijini candidatura Serbiei. 'Încerc să conving ca Serbia să obţină astăzi candidatura... Noi credem că Serbia şi-a îndeplinit ceea ce i s-a cerut, iar acum UE este cea care trebuie să-şi îndeplinească partea ce îi revine'', a afirmat Westerwelle.
Şi Austria a fost de acord. Ministrul său de externe, Michael Spindelegger, a declarat că acordarea statutului de candidat la aderare pentru Serbia este o chestiune de credibilitate a UE şi că nicio 'barieră artificială nouă' nu ar trebui ridicată în această etapă.
Belgradul pare să fi fost luat prin surprindere de demersul României şi nu a avut o reacţie imediată, scrie Irish Times, pentru care Serbia este mai aproape de statutul de candidat al UE. Cu toate acestea, Bor, un canal TV regional, care transmite în estul Serbiei, unde trăieşte majoritatea comunităţii vlahilor din Serbia, a informat că va începe să-şi completeze programele cu subtitluri în limba vlahă autorizată. Canalul a declarat că Ministerul Culturii din Serbia finanţează această iniţiativă.
Refuzul României de a sprijini candidatura Serbiei a venit ca o surpriză, la fel ca şi cererea de garanţii că drepturile unui grup mic de etnici români din Serbia sunt protejaţi mai bine, relevă Scotsman care titrează: ''Miniştrii de externe din UE sprijină aderarea Serbiei în pofida revoltei României''. Oficiali români au declarat că doresc o dezbatere pe aceasta temă la summitul şefilor de stat şi de guvern de joi şi vineri, aşteptat iniţial să aprobe oficial noul statut al Serbiei, potrivit unor diplomaţi citaţi de Scotsman.
Publicaţia notează că există circa 30.000 de etnici români care trăiesc în Serbia. Unii membri ai comunităţii de 40.000 de etnici vlahi se consideră de asemenea români, în timp ce alţi vlahi se consideră sârbi. Scotsman aminteşte că preşedintele român Traian Băsescu a declarat anul trecut că Serbia ar trebui să le acorde etnicilor români care trăiesc pe teritoriul său dreptul la educaţie în limba română şi accesul la slujbe în biserici ortodoxe româneşti.
În ultimele zile, au existat zvonuri la Bruxelles că unii membri ai UE ar putea bloca candidatura Belgradului - Lituania, deoarece doreşte locul de preşedinte al Adunării Generale a ONU, pentru care candidează şi Serbia, şi Polonia, care a cerut garanţii că Belgradul nu va coopera strâns cu Moscova, notează Radio Srbija pe un blog. Cu toate acestea, cele două ţări nu şi-au repetat obiecţiile la reuniunea CAG. Între timp, Comisia Europeană a oferit României o declaraţie specială în care se subliniază că punerea în aplicare a legislaţiei sârbe şi politica faţă de minorităţile naţionale vor fi examinate cu atenţie.
Surse din Comisia Europeană spun că România a cerut ca vlahii să fie definiţi ca minoritate românească din Serbia. Preşedintele sârb Boris Tadic, prezent la Bruxelles, a respins obiecţiile României ca neîntemeiate. El a spus că în cauză este o chestiune legată de drepturile individuale ale omului şi a adăugat că nimeni nu poate fi forţat să se declare că aparţinând unei anumite comunităţi. Subliniind totodată că Serbia şi România au o lunga tradiţie a relaţiilor de prietenie, Tadic şi-a exprimat speranţa ca instituţiile europene să confirme că ţara sa se află pe drumul cel bun. În opinia sa, în mod obiectiv, Serbia a îndeplinit toate condiţiile, nu numai pentru candidatură, dar şi pentru a se stabili data de începere a negocierilor de aderare.
Surse europene nu au anticipat dezbaterea îndelungată privind candidatura Serbiei, astfel încât au aşteptat, în acelaşi pachet, decizia privind realizarea Studiului de Fezabilitate pentru Kosovo. Cinci ţări din UE care nu recunosc independenţa provinciei, în special Spania şi Cipru, au cerut ca documentul concluziv să noteze 'intenţia corespunzător menţionată a Comisiei Europene' de a realiza studiul de fezabilitate privind Acordul de Stabilizare şi Asociere între Uniune şi Kosovo, precum şi să sublinieze faptul că rezultatul final al acestui studiu este o 'chestiune deschisă'. Preşedintele sârb Boris Tadic a declarat că nu se opune deschiderii de negocieri între Comisia Europeană şi Pristina cu privire la studiul de fezabilitate, dacă aceasta nu reprezintă recunoaşterea independenţei Kosovo.
În Serbia, vestea aprobării candidaturii a fost salutată cu satisfacţie, dar nu cu euforie, subliniază Christian Science Monitor, care titrează: ''Pentru Serbia, candidatura la o UE cu probleme este încă o recompensă''. Este puţin probabil să adere la UE înainte de 2020 şi va trebui să-şi asume între timp un proces dificil de reformă. Totodată, este improbabil să devină membră a blocului fără a recunoaşte mai întâi independenţa Kosovo, provincia care s-a separat în 2008 şi care rămâne un centru de tensiuni etnice în inima Balcanilor. Între timp, rămâne de văzut la ce fel de UE va adera Serbia, având în vedere actuala criză a blocului, potrivit publicaţiei.
Aşa cum a arătat experienţa aderării altor state post-comuniste, Serbia se confruntă cu un proces relativ îndelungat de reformă administrativă, judiciară şi economică înainte de a putea fi acceptata în UE. Comisia Europeană a apreciat progresul Serbiei în aceste domenii, în ultimul său raport din octombrie, dar a atras, de asemenea, atenţia asupra unor zone în care doreşte să vadă o îmbunătăţire considerabilă, printre care restructurarea economică, întărirea domniei legii şi recunoaşterea drepturilor fundamentale. Cel mai important, a cerut ca Belgradul 'să-şi normalizeze relaţiile cu Kosovo'.
UE a fost acuzată în trecut că schimbă condiţiile procesului de aderare a Serbiei, iar o înăsprire a opiniei împotriva extinderii, în statele membre existente, ar putea întârzia aderarea sa viitoare. Între timp, unii comentatori mai alarmişti sugerează că UE s-ar putea chiar dezmembra. Cu siguranţă şi-ar putea schimba forma, apreciază Christian Science Monitor.
În pofida deschiderilor ocazionale faţă de Rusia, actuala conducere a Serbiei este foarte conştientă de beneficiile orientării spre UE - nu în ultimul rând amplele fonduri ale UE care vor veni să completeze vistieria sa strâmtorată şi vor reasigura mult necesarii investitori. Aderarea va avea marea importanţă simbolică de încorporare a Serbiei în curentul liberal democrat, încheind astfel un capitol post-comunist de război şi statut de paria.
Mulţi lideri din UE, conştienţi de ''butoiul Balcanilor'' cu potenţial de a provoca o conflagraţie, apreciază aderarea Serbiei ca fiind de importanţă strategică, în timp ce este suficient de îndepărtată pentru a nu speria electoratul lor. Ei pot spera, de asemenea, că faptul de a împinge procesul aderării mai departe îl va sprijini pe preşedintele Tadic împotriva rivalilor naţionalişti, iar acest lucru va transmite semnalul că proiectul UE este încă în curs.
