Tibet: China pedepseşte folosirea limbilor etnice

Săptămâna trecută opt tibetani au fost reţinuţi în cel mai recent efort al Beijing-ului de a distruge limbile etnice şi locale.

Tibetanii arestaţi fac parte dintre cei care depun un efort la nivel local de a-şi păstra limba şi identitatea culturală, a anunţat Radio Free Asia (RFA). Practica de a preda limba locală este considerată ilegală de către autorităţi, atât în ​​Tibet cât şi în regiunile uigure, unde regimul chinez urmăreşte să elimine limbile etnice, înlocuindu-le cu mandarina, limba oficială a Chinei.

Tibetanii au fost reţinuţi în comuna Karma, locul unde Khenpo Kartse, o importantă personalitate religioasă tibetană, a fost reţinut cu aproape o lună în urmă, fiind acuzat că a desfăşurat activităţi anti-stat, inclusiv predarea limbii tibetane, susţin surse citate de RFA.

În Tibet, regimul chinez reprimă cultura tibetană susţinând că limba acestora este redundantă în întreaga societate, susţine Administraţia centrală tibetană. Făcând referire la sistemul de învăţământ, care este controlată în întregime de către Partidul Comunist Chinez (PCC), Administraţia susţine că sistemul este setat în întregime pentru a satisface nevoile imigranţilor chinezi, mai degrabă decât elevilor tibetani.

În Xinjiang, populaţia etnicilor uiguri se confruntă cu o represiune similară a limbii lor.

"Confruntând-se cu eliminarea aproape în întregim a limbii uigure din sistemul de învăţământ şi cu restricţiile privind practicile culturale, uigurii riscă să-şi pierdă caracterului lor etnic distinctiv", a declarat Rebiya Kadeer, preşedintele Congresului Mondial al Uigurilor din exil, la o audiere din în 2012 în cadrul Congresului SUA din Washington.

Chiar şi dialectele minore sunt asediate. Administraţia Generală chineză de Stat a Presei, Publicării, Radioului, Filmului şi Televiziunii au cerut tuturor prezentatorilor mass-media să promoveze dialectul mandarin al Beijing-ului, stimulând "soft power-ul" culturii chineze, a raportat mass-media de stat Global Times.

Gazdele de televiziune şi de radio au fost instruite să vorbească mandarină corespunzător şi nu să imite dialectele, susţine publicaţia.

Aproape o treime din populaţia chineză, circa 400 de milioane de oameni, nu pot vorbi mandarină, a declarat reprezentantul ministerul Educaţiei, Xu Mei, în septembrie 2013. Xu a adăugat că ministerul se va concentra în anul care vine pe promovarea utilizării limbii mandarine în mediul rural izolat şi în zonele locuite de minorităţi etnice.

Tibetul şi Xingjiang-ul, unde trăiesc tibetani şi a uiguri, sunt victimele unei campanii brutale de represiune a culturii, religiei, limbii şi mediul acestora. Autorităţile din Beijing au implementat măsurile de securitate intruzive în timp ce şi valuri peste valuri de chinezi etnici Han au fost trimişi în cele două regiuni.

Măsurile au avut un efect devastator asupra populaţiei etnice care trăiesc într-o atmosferă de teroare. În ciuda nenumăratelor proteste şi revolte ale acestora, propaganda Partidului Comunist susţine cu totul altceva.

În ceea ce priveşte Tibetul, propaganda comunistă pretinde că Partidul a „eliberat” în 1950 regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutal.

„În prezent, Tibetul se dezvoltă pe plan economic, înregistrează progrese politice, are o cultură înfloritoare, o societate armonioasă şi un mediu înconjurător propice. Poporul său este fericit şi sănătos”, au declarat recent reprezentanţii PCC la Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite, adăugând că „dezvoltarea Tibetului nu poate fi disociată de această cale justă”.

Declaraţia este desigur într-un contrast total cu ceea ce pretind tibetani şi grupurile de apărare a drepturilor omului, care acuză China de abuzuri grave în regiune. Mai mult decât atât în ultimii trei ani peste 120 de tibetani şi-au dat foc în semn de protest faţă de politica represivă a PCC.

Cât despre Xinjiang, regiunea este de mult timp scena unor ciocniri violente între forţele regimului comunist şi uiguri. Xinjiang este o regiune de cel puţin patru ori mai mare decât Japonia, fiind bogată în petrol şi naturale gaze naturale.

Motivaţia PCC pentru revoltele şi violenţa de acolo - există grupuri de terorişti care vizează regimul.