Termenul de 'agent străin' trebuie scos din legislaţia rusă (comisarul CoE pentru drepturile omului)

Autorităţile ruse trebuie să renunţe la termenul de 'agent străin', să stabilească reguli clare de verificare a organizaţiilor neguvernamentale şi să ridice restricţiile drastice pentru sursele de finanţare a acestora, relevă raportul elaborat de comisarul Consiliului Europei (CoE) pentru drepturile omului, Nils Mujnieks, dat luni publicităţii. Într-un interviu acordat cotidianului rus Kommersant, Mujnieks precizează ce aşteaptă în mod concret CoE de la Moscova.

Principala concluzie a raportului său este, potrivit lui Nils Mujnieks, aceea că legislaţia rusă privind ONG-urile trebuie să fie fundamental revizuită. În primul rând, trebuie egalizate condiţiile de funcţionare ale acelor organizaţii care primesc bani din străinătate şi ale celor care nu au surse de finanţare externe.

Trebuie înlăturată şi confuzia cu privire la cine exact trebuie să reglementeze activitatea ONG-urilor: de aceasta trebuie să se ocupe o singură instituţie de stat. Este nevoie, de asemenea, să fie precizate clar motivele pentru suspendarea activităţii ONG-urilor. În conformitate cu standardele mondiale, aceste motive sunt: falimentul, inactivitatea pe termen lung şi încălcările serioase ale legislaţiei.

Îngrijorare îi stârneşte lui Mujnieks termenul de 'agent străin', comisarul CoE recomandând insistent înlăturarea acestuia din lege. De asemenea, în opinia sa, termenul de 'activitate politică' din legislaţia rusă este prea vag, iar acest lucru duce la interpretări aleatorii.

Pentru a-şi redacta raportul, Nils Mujnieks a desfăşurat în octombrie 2012 prima sa vizită în Rusia, unde a avut întrevederi cu reprezentanţi ai puterii şi ai ONG-urilor, în ianuarie s-a întâlnit cu membrii delegaţiei ruse la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), iar în aprilie a efectuat o nouă vizită în Rusia.

În condiţiile în care, în opinia comisarului CoE, mulţi din Rusia nu ştiu exact cum se aplică în practică legea privind ONG-urile, Mujnieks speră că raportul elaborat de el va fi un fel de ghid pentru organizaţiile ce doresc să intre în dialog cu autorităţile sau să se adreseze justiţiei în legătură cu acţiunile acestora.

În ceea ce priveşte autorităţile ruse, ele trebuie să ştie că în aplicarea legilor care se referă la ONG-uri există serioase probleme. 'Scopul meu este să acord sprijin autorităţilor ruse, deşi, fără îndoială, atingerea acestui obiectiv depinde şi de dorinţa lor de a accepta un asemenea ajutor', subliniază Mujnieks pentru Kommersant. În opinia sa, o serie de iniţiative legislative recente din Rusia au avut un efect de 'încătuşare' şi au îngrădit libertatea asociaţiilor. Astfel, în ultimii ani situaţia s-a înrăutăţit considerabil.

Cu toate acestea, înalţii funcţionari de stat din Rusia i-au motivat lui Mujnieks necesitatea iniţierii unor asemenea legi prin lupta cu extremismul, cu influenţa străină asupra politicii interne şi prin dorinţa de a asigura supremaţia legii în general. Însă, problema este că toate aceste explicaţii nu corespund modului în care legea privind ONG-urile se aplică în practică, subliniază comisarul CoE.

În ceea ce priveşte organizaţiile neguvernamentale din Rusia, ele sunt foarte îngrijorate, după cum a putut constat Nils Mujnieks. Multe afirmă că permanentele verificări le-au paralizat activitatea, deoarece ele sunt nevoite să le ofere inspectorilor documente pe care le-au trimis deja la Ministerul Justiţiei. Alţi interlocutori ai comisarului CoE au afirmat că termenul de 'agent străin' le îngreunează serios activitatea şi mulţi chiar se tem să mai primească finanţare din străinătate.

De altfel, potrivit constatărilor lui Nils Mujnieks, asemenea măsuri restrictive nu sunt unice şi există şi în alte ţări. De aceea, ar fi util ca precedentele analizate în raport să fie studiate nu doar de ruşi. 'Sper să-mi aduc contribuţia în discuţia pe marginea legislaţiei ruse privind ONG-urile atât în interiorul ţării voastre, cât şi la nivel mondial', a conchis comisarul CoE pentru drepturile omului.