Teodor Baconschi, un mandat dens, marcat de dosare dificile

Teodor Baconschi a avut doi ani de mandat dificili, marcaţi de dosare grele precum Schengen, MCV sau relaţiile tensionate cu Franţa, dar şi de reuşite precum semnarea Acordului cu SUA, normalizarea relaţiilor cu Republica Moldova, Ucraina sau semnarea Declaraţiei de Parteneriat strategic cu Turcia.

Învestit ca ministru de externe la 23 decembrie 2009, fără îndoială cea mai mare reuşită a mandatului lui Teodor Baconschi a fost semnarea documentului prin care România participă la scutul antirachetă, în timp ce insuccesul - chiar dacă nu direct imputabil - se leagă de problema aderării României la Schengen.

La audierile din Parlament din decembrie 2009, când a fost propus ca ministru, Baconschi declara că va colabora îndeaproape cu ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru încetarea monitorizării pe justiţie din 2010, apreciind că altminteri România face "o tristă figură".

În pofida eforturilor făcute de diplomaţia românească, MCV-ul nu a fost ridicat şi se aşteaptă raportul din vară, la cinci ani de la aplicarea lui, pentru a se lua o decizie în acest sens. Există voci care cer continuarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare de teamă că, fără el, progresele în justiţie nu ar mai avea loc.

Un alt dosar dificil a fost aderarea la Schengen. România şi-a fixat, împreună cu Bulgaria, obiectivul de a adera în 2011 la spaţiul Schengen.

"Ar fi deplorabilă amânarea termenului, dar aici voi avea un dialog constant cu ministrul de interne, Vasile Blaga. Practic la dânsul se află partea tehnică legată de îndeplinirea criteriilor şi, cum este un ministru hotărât şi ascultat, cred că va reuşi să menţină calendarul", dădea asigurări Baconschi, la începutul anului 2010, într-o intervenţie la TVR1.

Mai multe ţări s-au opus însă aderării României şi Bulgariei la Schengen, în pofida îndeplinirii criteriilor tehnice. Cu excepţia Olandei, diplomaţia românească a reuşit să convingă treptat ţările reticente să-şi dea acordul pentru aderarea la Spaţiul Schengen în etape. Olanda a rămas însă fermă pe poziţii, condiţionând intrarea de progrese în justiţie şi combaterea criminalităţii. Baconschi a apreciat însă că diplomaţia românească merită "felicitată" pentru ce a făcut în acest dosar.

"Viaţa e compusă din succese şi din provocări. Diplomaţia românească merită felicitări şi pentru ce a făcut în privinţa Schengen, în sensul că, la nivel tehnic, am atras totalitatea fondurilor europene din Facilitatea Schengen, am modernizat întreaga noastră reţea consulară la standardele Schengen", declara Baconschi, la 23 septembrie 2009, întrebat dacă doreşte ca, prin succesul înregistrat cu scutul antirachetă, să neutralizeze eşecul în cazul Schengen.

Cel mai răsunător succes al diplomaţiei româneşti a fost fără îndoială semnarea acordului de apărare antirachetă cu Statele Unite. Acordul pentru scutul antirachetă a fost semnat, la 13 septembrie anul trecut, de ministrul de externe, Teodor Baconschi, şi de secretarul de stat american Hillary Clinton, la Washington, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a liderului de la Casa Albă, Barack Obama.

Ideea ca România să găzduiască elemente ale scutului antirachetă a fost vehiculată neoficial încă de la începutul acestui proiect, în perioada administraţiei Bush, dar a revenit cu insistenţă după ce preşedintele Barack Obama a anunţat în septembrie 2009 că sistemul va fi modificat, pentru a proteja mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţiuni, atât americane, cât şi ale aliaţilor, precum şi teritoriul Statelor Unite şi al aliaţilor săi.

Anunţul oficial privind participarea României la proiectul american de apărare antirachetă în Europa a fost făcut la 4 februarie 2010, când preşedintele Traian Băsescu a anunţat că România a acceptat invitaţia administraţiei Obama de a găzdui interceptoare de rachete ca parte a scutului american. Sistemul este dezvoltat într-o abordare adaptivă în etape, de natură să garanteze acoperirea integrală a teritoriului României împotriva posibilelor ameninţări reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune.

Negocierile au fost declanşate oficial la 17 iunie 2010, odată cu vizita la Bucureşti a unei delegaţii conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională. După şapte runde de negocieri între experţii de la Washington şi Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la 3 mai 2011, că elementele scutului antirachetă, adică cele 24 de rachete, vor fi amplasate la Deveselu, o bază militară din judeţul Olt, şi vor fi operaţionale începând din 2015.

La 7 iunie, secretarul de stat Bogdan Aurescu a parafat la Washington, împreună cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, textul Acordului pentru amplasarea în România a unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice.

Acordul a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011.

Normalizarea relaţiilor cu Republica Moldova reprezintă o altă bilă albă a mandatului lui Teodor Baconschi. Ministrul l-a însoţit, în ianuarie 2010, pe preşedintele Traian Băsescu, care a vizitat Chişinăul pentru prima dată după schimbarea de regim. Vizita a marcat, de altfel, începutul normalizării relaţiilor dintre cele două ţări. În 2010, a fost rezolvată problema numirii celor doi ambasadori, cel român la Chişinău, Marius Lazurca, respectiv reprezentantul R. Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă.

Acordul privind micul trafic de frontieră încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, care a fost semnat la Bucureşti la data de 13 noiembrie 2009, a intrat în vigoare la 26 februarie. La 8 noiembrie, Baconschi şi premierul moldovean, Vlad Filat, au semnat, la Bucureşti, Tratatul bilateral privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, document menit a pune capăt speculaţiilor privind ambiţiile unioniste ale României.

Tot în 2010, la 9 iulie au fost inaugurate consulatele româneşti de la Cahul şi Bălţi, pentru ca la 1 septembrie să fie deschis Consulatul Republicii Moldova de la Iaşi.

La 29 septembrie a fost inaugurat Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu" de la Chişinău, pentru ca diplomaţia română pledase ani de zile.

Nu în ultimul rând, România, alături de Franţa, a fost iniţiatoarea unui "grup de prieteni" ai R. Moldova în UE, în încercarea de a contribui la o apropiere tot mai mare a Chişinăului de UE.

Referindu-se la Republica Moldova, Baconschi afirma, la sfârşitul anului trecut, că "nu mai este abordarea vedeţi-că-urmează-să-ne-unim-mâine, nu mai este abordarea unei Românii ingenuu anexioniste, ci a unei Românii europene care joacă acest rol de tractor spre UE al Republicii Moldova. Tractarea aceasta ne-a readus în cărţi cu Berlinul, ne-a readus în cărţi cu Parisul. În mod paradoxal poate a decrispat ceva şi în relaţia româno-rusă", sublinia ministrul.

În primăvara anului 2011 s-a înregistrat un oarecare dezgheţ şi în relaţiile cu Ucraina, când şeful diplomaţiei ucrainene, Kostiantin Grişcenko, s-a aflat, la 18 mai, în vizită oficială în România, prima a unui şef al diplomaţiei de la Kiev după mai bine de trei ani. Anterior, relaţiile fuseseră marcate inclusiv de un scandal de spionaj. În noiembrie a urmat vizita lui Baconschi la Kiev, vizită efectuată în contextul criticilor tot mai dure ale Uniunii Europene faţă de condamnarea fostului premier Iulia Timoşenko.

Semnat în octombrie 2009 de preşedinţii Lech Kaczynski şi Traian Băsescu, Parteneriatul strategic dintre România şi Polonia a permis celor două ţări coordonarea "vocilor la nivel european" în ceea ce priveşte perspectivele financiare post-2013, politica agricolă comună, politica de coeziune şi politica europeană comună de securitate şi apărare.

Tot la capitolul succese în cadrul mandatului lui Baconschi se numără şi parteneriatul strategic cu Turcia, încheiat la sfârşitul anului trecut, un parteneriat care pune accent pe cooperarea militară şi economică.

Un dosar dificil de gestionat a fost reprezentant de tensiunile apărute în relaţia cu Franţa, un partener important al României şi unul dintre susţinătorii la aderarea la UE şi NATO. Dosarul a ajuns la Comisia Europeană, care a ameninţat Franţa cu un infringement, dar totodată a obligat Bruxelles-ul să-şi reconfigureze strategia în privinţa romilor şi să abordeze mai ferm această problemă. Ambasador în Franţa chiar înainte de preluarea conducerii MAE, Baconschi a încercat să poarte un dialog cu autorităţile de la Paris în ceea ce priveşte problema infracţiunilor comise de romi în Hexagon. La începutul anului 2010, l-a numit pe Gheorghe Răducanu în funcţia de consilier al ministrului Afacerilor Externe pentru problemele romilor de cetăţenie română din străinătate.

Cu prilejul vizitei secretarului francez de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, la Bucureşti, Teodor Baconschi recunoştea că România are anumite probleme de infracţionalitate în cadrul unor dintre comunităţile româneşti din Franţa, în special în rândul cetăţenilor de etnie romă. Ministrul de externe afirma că poziţia României este clară: intoleranţă totală faţă de infracţionalitate şi dorinţa de a aborda această chestiune a infracţionalităţii în grupurile migrate din Franţa în spiritul şi litera legilor europene.

Opt mii de romi au fost trimişi de pe teritoriul francez cu destinaţia România în 2009, după ce fiecare adult a primit câte 300 de euro şi fiecare copil 100 de euro, însă aproape două treimi dintre ei au revenit clandestin în Franţa.

La 9 septembrie 2010, România şi Franţa au semnat, cu ocazia vizitei la Bucureşti a ministrului francez al imigraţiei, Eric Besson, şi a secretarului de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, o declaraţie de presă comună pe tema problemei romilor, ce îmbina poziţiile susţinute de cele două părţi. Bucureştiul şi Parisul au stabilit să întărească cooperarea în lupta împotriva infracţionalităţii prin trimiterea a încă 10 poliţişti români în Franţa şi prin schimbul de magistraţi de legătură, acordul franco-român privind minorii neînsoţiţi să fie integral pus în aplicare încă de la începutul lunii octombrie, după ratificarea sa de către Franţa şi să coopereze pentru punerea în practică a unor proiecte de dezvoltare economică şi socială în vederea reinserţiei şi integrării cetăţenilor români aflaţi în situaţie de precaritate.

În pofida tensiunilor, ambasadorul Henri Paul i-a înmânat şefului diplomaţiei Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Comandor, la 18 septembrie 2010.

În luna octombrie a anului trecut, ministrul Baconschi aprecia, la The Money Channel, că relaţia cu Franţa - tensionată din cauza problemei romilor şi apoi pe tema Schengen - a revenit acum la normal, iar relaţia cu Germania se află "într-o creştere vizibilă de substanţă şi anvergură".

De altfel, unul dintre câştigurile mandatului Baconschi a fost o relansare a relaţiei cu Germania, care s-a făcut treptat. Cancelarul Angela Merkel a fost la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a fost la Berlin, Germania a devenit un partener important în UE şi, nu lipsit de importanţă, interesat şi implicat în rezolvarea conflictului din Transnistria.

La capitolul "reuşite mai mici" se înscrie reprezentarea României în serviciul diplomatic european, unde cea mai înaltă demnitate obţinută de ţara noastră a fost cea de director general în Departamentul Asia-Pacific al Serviciului de Acţiune Externă al Uniunii Europene.

Pe de altă parte, nu trebuie uitat că activitatea diplomatică în mandatul lui Teodor Baconschi s-a desfăşurat sub auspiciile austerităţii, fondurile MAE au scăzut cu 35% în 2010, iar ministrul a semnalat în repetate rânduri nevoia de personal, în special consular.

Premierul Emil Boc a anunţat luni revocarea lui Teodor Baconschi şi şi-a cerut scuze de la tribuna Parlamentului pentru derapajele verbale ale colegilor săi din PDL despre protestatari. Premierul a declarat că i-a trimis lui Traian Băsescu propunerea de revocare a lui Teodor Baconschi de la MAE.

"Regret derapajele şi stângăciile verbale ale unor colegi de-ai mei la adresa protestarilor din stradă. Şi prezint de aici, de la această tribună a Parlamentului, scuze publice pentru aceste stângăcii verbale şi pentru aceste afirmaţii. Vreau de asemenea să ştiţi că, pe această linie, am luat decizia de revocare din funcţie a ministrului afacerilor externe, Teodor Baconschi şi am înaintat preşedintelui României propunerea de revocare din funcţie. Pentru declaraţiile făcute!", a declarat premierul.

Prim-vicepreşedintele PDL Teodor Baconschi a spus în urmă cu o săptămână că face diferenţa dintre protestatarii paşnici şi cei violenţi, dar el crede că aceştia din urmă, "anarhişti gata de orice", sunt "recuperaţi" de opoziţie.