Tapenade: ce este şi cum se prepară

Tapenade nu este o pastă de măsline: trebuie să pornim de la această premisă pentru a nu confunda această reţetă tradiţională a bucătăriei din Provenţa, cu un produs, poate industrial, cu care nu are nimic în comun.

Provenţa (în franceză Provence) este o regiune în sud-estul Franţei, situată între Marea Mediterană, Valea Ronului şi Italia.

Evoluţia reţetei de tapenade se datorează bucătarului Jean-Baptiste Reboul. Chiar şi numele este provenţal: de fapt, vine de la cuvântul tapenas, care înseamnă capere, dar, lucru destul de ciudat, acesta nu este ingredientul principal, doar însoţeşte măslinele, împreună cu fileuri de anşoa, usturoi şi ulei de măsline, formând o cremă cu un gust delicios.

Reţeta este veche: există informaţii despre o pastă făcută din măsline negre şi verzi, fără sâmburi, condimentate cu ulei de măsline şi ierburi, deja de cu două secole înainte de naşterea lui Hristos. Dar evoluţia tapenadei se datorează bucătarului Jean-Baptiste Reboul, care a decis să combine toate ingredientele menţionate mai sus într-o pastă care, în zilele noastre, a devenit una dintre cele mai populare în sudul Franţei.

Cum se prepară

Ingredientele care compun această pastă sunt simple şi trebuie să fie excelente, dacă se doreşte un produs de calitate. Ar trebui alese măsline mici, negre şi cu sâmburi, caperele numai cele conservate în sare, iar fileurile de anşoa trebuie să fie, de asemenea, cărnoase şi frumoase.

Ingrediente:

100 g măsline negre

100 g măsline verzi

1 linguriţă capere

2 căţei de usturoi

2 fileuri de anşoa

Ulei de măsline

Se clătesc sub jetul de apă atât caperele cât şi fileurile de anşoa pentru a elimina excesul de sare, apoi se usucă cu hârtie de bucătărie. Un truc pentru a scoate sâmburii măslinelor într-un mod simplu şi rapid: se zdrobesc cu lama plată a cuţitului. Odată ce au fost preparate toate ingredientele - măslinele, caperele, sardinele şi usturoiul – se pisează totul uşor, uşor (la fel cum se pregăteşte usturoiul pentru mujdei) într-un mojar, adăugând treptat uleiul, într-un strat subţire, până când crema devine suficient de densă. Alternativ, se foloseşte un mixer, dar aveţi grijă să nu reduceţi amestecul într-o pastă prea fină.

Este consumată de obicei ca o delicatesă, unsă pe pâine, sau pe biscuiţi, cu grisine, etc. sau chiar ca un condiment.