Tăierea subvenţiei pentru partide, amânată. Expert: PNL e falimentar. De altfel, niciun partid nu vrea să renunţe la bani

Septimius Pârvu, coordonator programe electorale la Expert Forum, a vorbit despre problema uriaşei subvenţii pentru partidele politice, care nu a suferit până în acest punct nicio modificare în contextul măsurilor de austeritate promovate de Guvern.

"Reducerea subvenţiei pentru partide nu e o prioritate, desigur. Va fi făcută - dacă se va întâmpla - la rectificare, ca să se aplice doar pentru 3-4 luni, la finalul anului. Desigur că nu cu banii ăştia am fi reparat gaura neagră creată de guvernarea PSD-PNL-UDMR, dar ar fi fost un gest simbolic decent. Şi măcar o reparaţie morală, având în vedere că anul trecut partidele au primit peste un miliard de lei, în subvenţii şi rambursări pentru campanie", a precizat Septimius Pârvu.

Potrivit expertului, anul trecut subvenţia pentru partide a fost aproape 390 de milioane de lei.

"Suma a crescut în ideea că e an electoral şi vai! sunt cheltuieli mai mari; dar ce să vezi: nu au transferat banii în campanii, ci au cumpărat în continuare presă şi propagandă sau au cheltuit netransparent în precampanie. Poate de asta ar fi meritat să fi fost pe lista de priorităţi, alături de dat afară şefi neperformanţi numiţi clientelar şi care primesc salarii indecente", a punctat Septimius Pârvu.

În dezbaterea lansată pe Facebook de reprezentantul Expert Forum au intervenit mai mulţi internauţi.

Cetăţean 1: Da, chiar nu înţeleg de ce nu fac şi tăierile astea simbolice. Sper să le facă, totuşi, vara asta. Altfel nu va fi bine.

Septimius Pârvu: Pentru că PNL este falimentar. De altfel, niciun partid nu vrea să renunţe la bani.

Cetăţean 2: Nu ar trebui să existe această subvenţie deloc.

Septimius Pârvu: Subvenţia în sine nu e problema. Aproape peste tot există în Europa. Problema provine din faptul că partidele au crescut limitele anuale foarte mult şi o cheltuie cum o cheltuie.

Cetăţean 3: E o mizerie legea care reglementează subvenţia ca % din PIB, nu din veniturile bugetare. (...) Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din produsul intern brut.

Septimius Pârvu: Asta pe de o parte. De altfel, nici intervalul ăsta nu mi se pare cea mai bună soluţie. Noi am recomandat şi regândirea mecanismului de alocare a banilor, care să fie mai stabil şi predictibil.

Cum funcţionează sistemul german

"Revenind la povestea cu subvenţiile. Un model interesant pe care am putea să îl explorăm - măcar parţial - ar fi cel german, menţionat şi de primul ministru Bolojan. În Germania partidele primesc subvenţii în funcţie de numărul de voturi şi de fondurile private pe care le colectează, calculat legat o valoare maximă de 3000 de euro de persoană pe an (ce depăşeşte nu mai intră în calcul).

Există o limită relativă pentru fiecare partid (fondurile publice nu le pot depăşi pe cele private) şi una absolută, totală - valoarea maximă anuală, calculată pe baza unei formule şi care ţine cont de realităţile economice. Partidele primesc bani în funcţie de numărul voturi - partidele primesc o valoare indexabilă anuală de 1 euro per vot pentru primele patru milioane de voturi şi 0,83 euro pentru voturile următoare, precum şi 0,45 euro pentru fiecare euro primit din contribuţii private.

În 2024, valoarea a fost indexată la 1,18 EUR pe vot pentru primele patru milioane de voturi şi la 0,97 EUR pe vot după această sumă. 21 de partide aveau dreptul la cel mult 219 milioane de euro în 2024. Limita absolută nu poate fi crescută arbitrar - partidele au încercat să facă asta, fără o justificare clară, iar Curtea Constituţională Federală a anulat această creştere. Este adevărat că unele partide încearcă să obţină fonduri private - câteodată nu foarte transparent - pentru a îşi creşte şansele să primească mai multe subvenţii.

Cu toate acestea, este un sistem care impulsionează colectarea de fonduri private şi limitează dependenţa partidelor faţă de stat - Curtea Constituţională a reiterat că alocarea excesivă de bani trebuie evitată, pentru a nu transforma partidele în nişte entităţi complet dependente de stat", a arătat Septimius Pârvu.