Supravieţuitor al masacrului studenţilor din Tiananmen 1989 cere întoarcerea în ţara natală
'Tank Man', poză simbolică a masacrului din Piaţa Tiananmen din Beijing făcută pe 5 iunie 1989. (www.wikipedia.org)
Unul dintre conducătorii protestelor studenţeşti din Tiananmen, Beijing, din 1989, a contactat ambasada chineză din Washington D.C. vineri, cerând să i se permită întoarcerea în China. A fost, însă, ignorat de către funcţionarii de la ambasadă. Wu’er Kaixi a încheiat vizita de protest la ambasadă, prin citirea unei declaraţii. Prin aceasta îşi exprimă speranţa de a se putea întoarce în China şi de a fi alături de părinţii săi vârstnici.
Wu'er a afirmat: “Efortul şi lupta de a mă întoarce acasă nu se vor opri niciodată.”
Aceasta a fost a treia tentativă a fostului student-activist chinez de a contacta statul chinez spre a i se permite întoarcerea în ţara natală. Înainte de aniversarea incidentului, la 4 iunie în 2009, Wu a contactat Biroul de Legătură al Partidului Comunist din Macao, şi a fost deportat. Pe 4 iunie 2010, a cerut din nou o audienţă la ambasada chineză din Tokyo. După ce a sărit gardul de fier din faţa ambasadei, a fost arestat de către poliţia japoneză.
În 2011, lui Wu’er i-a fost interzisă intrarea în Hong Kong, când plănuia să asiste la înmormântarea lui Szeto Wah, un politician de frunte din Hong Kong. Într-o declaraţie publicată pe site-ul său oficial privind această chestiune, a menţionat încercările sale precedente de a contacta guvernul chinez.
“După ce am încercat să mă întorc în China folosind tehnica predării, mulţi au fost şocaţi să afle că guvernul chinez interzice chiar şi călătoriile în străinătate ale părinţilor mei şi că eu nu mi-am putut vizita familia pentru mai mult de douăzeci de ani. Mulţi au fost surprinşi să vadă că guvernul chinez mi-a refuzat propria-mi predare în ciuda faptului că mă găsesc pe “Lista persoanelor căutate”,” a relatat Wu.
“Uneori suntem indiferenţi în faţa absurdului. Însă chiar dacă aşa stau lucrurile, nu ar trebui să privim absurdul ca fiind natural.”
De curând, odată cu intensificarea luptelor pentru putere în Partidul Comunist Chinez, semnele unui progres spre democraţie au ieşit la suprafaţă de mai multe ori. Termeni specifici de căutare legaţi de „4 Iunie” au părut să fie temporar permişi pe unele motoare de căutare din China în 20 martie. Redresarea situaţiei studenţilor activişti implicaţi în protestele din Tiananmen, care au fost persecutaţi, a fost o problemă ridicată de către Wen Jiabao în cadrul întrunirilor de Partid cu uşile închise.
În luna aprilie 1989, Wu’er, pe atunci student la Universitatea Normală din Beijing, a participat la adunări de mare amploare în Piaţa Tiananmen, cerând o reformă democratică în China.
Wu’er Kaixi a fost unul dintre conducătorii studenţilor care au participat la o discuţie cu premierul de atunci, Li Peng. Mulţimea a fost redusă la tăcere în mod violent, cu ajutorul armelor de foc şi tancurilor.
Wu a plecat în Franţa la scurt timp după incident şi apoi a urmat cursurile Universităţii Harvard din S.U.A. Actualmente locuieşte în Taiwan şi lucrează în calitate de comentator politic.
