Sunt românii mai religioşi decât alţi europeni? Sondaj privind frecvenţa la biserică

Remus Ştefureac, director general INSCOP Research, a prezentat, joi, Barometrul cu noile date, culese în perioada 20-26 iunie 2025, care arată o imagine despre religiozitatea românilor.
Potrivit sociologului, românii se consideră persoane religioase într-o proporţie covârşitoare în timp ce religiozitatea practicantă este mai redusă.
„Religiozitatea românilor este una culturală şi identitată, fapt subliniat de majoritatea foarte largă de 85% care se consideră persoane religioase. Religiozitatea practicantă este mai redusă, dar semnificativă în condiţiile în care 30,6% din populaţie declară că merge cel puţin o dată pe săpămână la biserică. Religiozitatea practicantă este mai ridicată în rândul populaţiei din mediul rural, din oraşele mici şi medii. De asemenea, votanţii PSD şi AUR declară că merg mai des la biserică decât votanţii PNL şi mai ales USR”, a detaliat Remus Ştefureac.
Darie Cristea, director de cercetare INSCOP Research, a făcut o analiză pe marginea acestui studiu în care arată diferenţe între români şi ceilalţi auropeni:
„Actualele date ale Barometrului Informat.ro – INSCOP Research confirmă imaginea pe care o avem privind religiozitatea românilor. Românii se consideră persoane religioase în marea lor majoritate. Desigur, când vorbim despre religiozitate ca indicator sociologic măsurat printr-un sondaj de opinie, nu ne imaginăm că românii sunt neapărat mai buni şi mai pioşi decât alţi europeni, de exemplu.
În schimb, studiul nostru ne permite să constatăm că românii se autodefinesc, într-un procent covârşitor, ca persoane religioase şi nu refuză ideea de religie şi asocierea cu religiozitatea. Inclusiv comportamental este sesizabil acest profil atitudinal al românilor: 47% dintre români spun că merg la biserică o dată pe lună sau mai des. Şi dacă nu ar fi complet adevărat, simplul fapt că aproape jumătate din populaţie consideră mersul la biserică un comportament dezirabil ne spune foarte mult despre existenţa acestei religiozităţi.
Da, aici este o deosebire faţă de multe societăţi europene occidentale, unde dezinteresul faţă de religie şi ateismul sunt destul de bine reprezentate ca atitudini, atât individuale cât şi publice.”