Summitul UE al Europei de Sud-Est: R. Moldova determinată spre UE, Albania aşteaptă un semn (Video)

Materialul video pe pagina originală a Epoch Times

Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova, Iulian Groza, a afirmat în cadrul evenimentului organizat de ”The Economist” la Bucureşti că noul guvern proeuropean care va fi format după alegeri va continua reformele economice şi instituţionale şi va aplica pentru statutul de membru UE. Vicepremierul albanez Niko Peleshi a arătat că ţara sa este în proporţie de 90% favorabilă aderării la UE, dar semnalele transmise de la Bruxelles sunt confuze, iar amânarea procesului poate diminua sprijinul popular pentru acesta.

Cei doi oficiali au vorbit despre provocări similare cu care se confruntă ţările lor - sărăcie, economii neconsolidate, şomaj mare, corupţie. Spre deosebire de Republica Moldova care mai trebuie să facă faţă şi la presiuni externe precum criza din Ucraina şi interferenţele Rusiei, Albania se află într-o regiune în care în 2014 este mai multă pace şi datorită paşilor înainte în relaţia Kosovo-Serbia. Totuşi vicepremierul albanez a amintit de incidentele violente de la meciul de fotbal Serbia-Albania care arată cât de fragilă este pacea.

Peleshi a mai subliniat că pe lângă provocările interne, legate de reformele pe care ţara trebuie să le facă pe drumul său european, există şi o problemă externă - aşa-numita ”enlargement fatigue”, care afectează şansele de aderare ale ţărilor din Balcanii de Vest. ”Problema noastră nu este dacă avem de ales între est şi vest. 90% dintre albanezi sunt pentru aderarea la UE, dar din păcate instituţiile europene ezită. Semnalele venite dinspre UE sunt confuze”, a explicat el, arătând că sprijinul populaţiei ar putea fi pierdut dacă procesul de aderare va fi întârziat cu 10 ani.

Oficialul albanez a afirmat că ţara sa vrea o perspectivă clară de aderare şi a arătat că obiectivul este modernizarea economiei şi a instituţiilor şi un proiect de ţară care să le stimuleze. În opinia sa, regiunea Balcanilor de Vest s-ar putea transforma dintr-o zonă de conflict într-o regiune de cooperare.

”Propaganda rusă anti-europeană este foarte răspândită în ţările Parteneriatului Estic mai ales prin media de limbă rusă, dar şi prin ONG-uri şi alte instrumente de soft power. Trebuie s-o contracarăm printr-o comunicare mai bună cu societatea”.

La rândul său, viceministrul moldovean Iulian Groza a arătat că Republica Moldova este ţara cu cele mai bune performanţe din Parteneriatul Estic, iar Chişinăul se angajează să continue reformele în justiţie şi administraţie. ”Suntem o ţară europeană, vorbim o limbă europeană şi vrem un viitor european. Cetăţenii moldoveni circulă deja fără viză în UE, ceea ce deschide multe oportunităţi pentru oameni şi afaceri. Vin mai mulţi investitori din ţări ca Austria, Germania, Italia şi Spania”, a mai spus oficialul, arătând că acordul de instituire a zonei de liber schimb R. Moldova-UE a intrat în vigoare.

Groza a subliniat că implementarea acordului de asociere cu UE va fi principala prioritate a Chişinăului în următorii trei ani. Oficialul s-a arătat încrezător că proeuropenii vor câştiga alegerile din noiembrie, care sunt ”o alegere între trecut şi viitor, între Uniunea Eurasiatică şi Uniunea Europeană”, şi vor forma un guvern care va aplica pentru aderarea la UE. În opinia sa, în R. Moldova implementarea reformelor funcţionează cel mai bine când există termene şi calendare clare şi presiune din afară.

Viceministrul moldovean al Afacerilor Externe s-a referit şi la provocările venite din partea Rusiei, arătând că ”propaganda rusă anti-europeană este foarte răspândită în ţările Parteneriatului Estic mai ales prin media de limbă rusă, dar şi prin ONG-uri şi alte instrumente de soft power”. În opinia lui Groza, soluţia pentru a o contracara este o comunicare directă mai bună a autorităţilor moldovene cu societatea.