Suferinţă şi geniu: 141 de ani de la naşterea lui Brâncuşi

Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, Gorj, Constantin era al şaselea copil al lui Radu Nicolae şi Maria Brâncuşi. Prima clasă primară a făcut-o la Peştişani, apoi a continuat şcoala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă şi de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi.

Îndemânarea la lucrul manual, prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălia în care lucra la Craiova, ca ucenic, l-a ajutat să fie înscris cu bursă la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova.

După ce a terminat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova în 1898, a plecat la Bucureşti unde a absolvit Şcoala de Belle Arte în 1902.

A realizat mai multe lucrări în timpul studenţiei, chiar în primul an, în 1898. Astfel, bustul lui Vitellius obţine „menţiune onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 obţine medalia de bronz, Studiu din 1901 câştigă medalia de argint. Între 1900 şi 1902 realizează Ecorşeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz.

În 1903 primeşte prima comandă pentru executarea bustului generalului medic Carol Davilla - singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti. Lucrarea a fost comandată pentru a-l ajuta pe Brâncuşi să-şi plătească drumul până la Paris. La terminarea lucrării, însă lucrarea a primit comentarii nesatisfăcătoare.

Înfuriat de inabilitatea de înţelegere a lucrării de către cei care-i evaluau sculptura, Brâncuşi a plecat din sala de şedinţe fără a primi o parte a banilor necesari plecării sale spre Franţa, luând astfel decizia să parcurgă drumul către Paris pe jos. Mai târziu, comentând incidentul Brâncuşi a notat:

"Ar fi fost o muncă uşoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câţiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine şi pe care simţeam că creşte, an de an şi de câţiva în rând, a izbucnit năvalnic şi nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică şi spaimă a doctorului Gerota, de faţă... şi dus am fost, pomenind de mama lor."

Drumul din Bucureşti spre Paris l-a dus mai întâi prin Hobiţa, unde şi-a luat rămas bun de la mama sa. Şi-a continuat drumul, oprindu-se în Viena pentru o perioadă, timp în care a lucrat la un atelier ca decorator de mobilier. Din Viena a plecat în 1904 spre München, dar după şase luni a pornit pe jos prin Bavaria şi Elveţia şi până la Langres, în Franţa. În apropriere de Lunéville, după o ploaie torenţială, Brâncuşi a făcut o pneumonie infecţioasă şi, în stare critică, a fost internat la un spital de maici. După o perioadă de recuperare a parcurs restul drumului spre Paris cu trenul, crezând că nu mai are puterea de a parcurge ultima parte a drumului pe jos.

Ajuns la Paris, în 1905, după concursul de admitere la École Naţionale Supérieure des Beaux-Arts, a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906.

Cu toate acestea, artistul a refuzat să lucreze în atelierul lui Auguste Rodin, spunând:

„La umbra marilor copaci nu creşte nimic”.

În atelierul său din inima Parisului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu un cadru şi o atmosferă românească.

Gorjeanul Constantin Brâncuşi s-a stins la Paris după ce a fost contestat în România, ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit. Astfel, după refuzul guvernului comunist al României anilor 1950 de a accepta lucrările lui Brâncuşi şi după moartea sculptorului, un număr important de lucrări ale lui Brâncuşi, lăsate prin testament moştenire României, împreună cu tot ce se afla în atelierul său, au ajuns în Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris.

Acţiuni ce marchează împlinirea a 141 de ani de la naşterea lui Brâncuşi

Rămas fidel obârşiei sale ţărăneşti, Brâncuşi şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti. Relevând lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii, Brâncuşi a oglindit în opera sa felul de a gândi lumea al ţăranului român.

Memoria şi arta marelui sculptor vor fi celebrate printr-o serie de evenimente dedicate vieţii şi operei acestuia începând de astăzi, 16 februarie şi se vor încheia marţi 21 februarie.

Astfel, împlinirea a 141 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi va fi marcată printr-o serie de manifestări culturale ce vor debuta joi cu vernisajul expoziţiei de pictură „Cu şevaletul prin Târgu Jiu” al Corinei Perianu. În aceeaşi zi va fi lansată şi culegerea de folclor literar şi muzical „Hora-i obicei străbun”, de Mircea Tutunaru - ambele evenimente urmând să aibă loc la Casa de Cultură Motru.

Manifestările vor continua vineri, 17 februarie, cu o expoziţie fotodocumentară „Brâncuşi-141 de ani de naştere”, la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”.

De asemenea, va avea loc şi vernisajul de fotografie „De la Brâncuşi am învăţat piatra să cânte”, cu imagini din taberele internaţionale de sculptură şi va fi lansată revista „Portal Măiastra”, un număr festiv închinat zilei Brâncuşi.

Manifestările dedicate lui Brâncuşi se vor încheia cu expoziţia documentară "Constantin Brâncuşi la Craiova", urmată de o sesiune de comunicare cu aceeaşi temă, luni 20 februarie, iar marţi se va desfăşura, la Teatrul Dramatic "Elvira Godeanu", spectacolul "Infinitul Brâncuşi", de Valeriu Butulescu, susţinut de actorii Teatrului Dramatic "I. D. Sârbu" din Petroşani.