Fosa Nankai: o spongie de sticlă vie, la 800 m sub Pacific

În adâncurile oceanului, la aproape 800 de metri sub suprafaţă, o expediţie ştiinţifică japoneză a descoperit o formă de viaţă necunoscută a cărei structură este alcătuită în principal din silice, acelaşi material din care se fabrică sticla. În interiorul acestui organism trăiesc zeci de alte specii, iar imaginea obţinută de cercetători sugerează existenţa unui ecosistem fragil şi spectaculos, ascuns departe sub apele Pacificului.

Descoperirea a fost realizată de echipa JAMSTEC (Japan Agency for Marine-Earth Science and Technology) în colaborare cu The Nippon Foundation–Nekton Ocean Census, în cadrul unei expediţii ştiinţifice desfăşurate în iunie 2025 în apele Japoniei. Misiunea s-a concentrat asupra a doua regiuni de interes major pentru biologia marină şi geologia submarină: Fosa Nankai şi lanţul de munţi submarini Shichiyo. Pentru explorarea acestor zone, cercetătorii au folosit submarinul cu echipaj, Shinkai 6500, care a permis colectarea a peste 528 de exemplare şi observarea unor comunităţi biologice până atunci puţin cunoscute.

O spongie de sticlă cu locatari surprinzători

Cea mai impresionantă imagine a misiunii nu surprinde un prădător uriaş şi nici o creatură bioluminescentă, ci o spongie de sticlă (Eupectella aspergillum), un organism marin a cărui structură este alcătuită din silice. Aceeaşi substanţă stă la baza fabricării sticlei, ceea ce explică aspectul translucid, aproape geometric, al acestei fiinţe delicate. Descoperită într-o zonă puţin explorată a fundului marin japonez, spongia i-a captivat pe cercetători prin aspectul de reţea fină şi fragilitatea aparentă.

Potrivit studiului coordonat de Naoto Jimi, două specii de viermi policheţi, Dalhousiella yabukii şi Leocratides watanabeae, au evoluat astfel încât să trăiască în interiorul acestei structuri. Cercetătorii compară această relaţie cu viaţa într-un castel de cristal, o formulare care redă foarte bine caracterul neobişnuit al ecosistemului observat la mare adâncime. Scena a fost surprinsă la 791 de metri adâncime pe versantul unui munte submarin, unde spongia funcţiona ca adăpost natural pentru alte specii. Din acest motiv, ea nu este doar o raritate vizuală, ci şi un element ecologic important.

Cercetătorii consideră că această spongie ar putea reprezenta o specie nouă, încă nedescrisă oficial. Ipoteza este susţinută de studiile publicate în Ecosphere şi Zoological Journal of the Linnean Society.

Descoperirea este importantă nu numai prin spectaculozitatea ei, ci şi prin ceea ce spune despre organizarea vieţii în ecosisteme extreme. La asemenea adâncimi, fiecare structură disponibilă poate face diferenţa dintre supravieţuire şi dispariţie, iar biodiversitatea depinde de relaţii ecologice fine, în care organismele împart spaţiu, protecţie şi resurse.

O biodiversitate mult mai bogată decât se credea

Un alt rezultat important al campaniei ştiinţifice priveşte biodiversitatea înregistrată în Fosa Nankai. Înaintea acestei cercetări, erau cunoscute doar 14 specii animale în aceste izvoare reci de pe fundul mării. După noul recensământ, numărul a urcat la 80 de specii, ceea ce înseamnă o creştere de aproape cinci ori a cunoştinţelor despre una dintre cele mai active geologic şi mai puţin studiate regiuni ale mării Japoniei.

Această extindere a inventarului biologic arată cât de puţin explorat rămâne oceanul adânc şi cât de multe surprize ascund încă zonele considerate, multă vreme, aproape inaccesibile. În cadrul expediţiei, cercetătorii au observat că viaţa la aceste adâncimi se organizează în moduri complexe, iar fiecare nouă structură identificată poate deveni habitat pentru alte specii.

Un ocean încă necunoscut

Concluziile expediţiei duc toate în aceeaşi direcţie: oceanul profund rămâne o frontieră ştiinţifică aproape neatinsă. Mitsuyuki Unno, director executiv al The Nippon Foundation, a afirmat că descoperirile din Fosa Nankai şi din lanţul de munţi submarini Shichiyo le reamintesc cercetătorilor cât de puţin a fost explorat, de fapt, propriul nostru ocean. Potrivit estimărilor citate de echipa de cercetare, doar 0,001% din oceanul adânc a fost observat direct, ceea ce face ca fiecare coborâre în aceste zone să poată aduce la lumină forme de viaţă care par desprinse dintr-o altă lume.

Prin această expediţie, Japonia confirmă încă o dată rolul său de pionier în explorarea adâncurilor marine. Iar descoperirea unei spongii de sticlă care adăposteşte alte specii aminteşte că, în adâncurile liniştite ale Pacificului, ştiinţa mai are încă multe frontiere de traversat.