Durerea nu se manifestă întotdeauna acolo unde o simţi. Cauza principală şi mişcări simple de ameliorare

O femeie în vârstă a suferit o intervenţie chirurgicală pentru o hernie de disc lombară, însă după recuperare nu s-a simţit mult mai bine. Deşi reuşea să facă câţiva paşi, durerea persistentă şi slăbiciunea nu au fost îndepărtate. Lam mişcările cotidiene — cum ar fi ridicarea în picioare după folosirea toaletei — avea nevoie de ajutorul altora. Afecţiunea ei este cunoscută sub denumirea de sindromul eşecului chirurgical la nivelul coloanei vertebrale.

O evaluare structurală a întregului corp a dezvăluit problema de bază: deşi partea inferioară a spatelui o durea cel mai tare, cauza principală era o leziune la picior veche, netratată de câţiva ani, care îi provocase o deformare a coloanei vertebrale. În ciuda acestei deformări, ea a continuat să lucreze, să aibă grijă de familie, să spele rufe şi să-şi ţină nepoţii în braţe, ceea ce a dus la o solicitare fizică tot mai mare.

După ce a fost remediată deformarea piciorului, îmbunătăţirea a venit mai repede decât se aştepta. Chiar a doua zi dimineaţă, i-a trimis un mesaj medicului: „Am reuşit să mă aşez singură în pat şi să merg la toaletă fără să-l trezesc pe soţul meu. După ce am folosit toaleta, m-am putut ridica singură de pe scaun. Când soţul meu s-a trezit şi m-a întrebat îngrijorat unde am fost, am izbucnit în lacrimi de bucurie în acel moment.”

Acest caz provine de la dr. Huang Hsien-Ming, fondatorul şi directorul Clinicii de Medicină Tradiţională Chineză (MTC) Zhenhuan din Taiwan. Deţinând dublă licenţă în medicina occidentală şi chineză, el este specializat în tratamentul afecţiunilor ortopedice şi se concentrează pe restabilirea echilibrului structural al corpului la starea lui optimă. Experienţa sa clinică sugerează că locul durerii nu este întotdeauna locul leziunii. Multe dureri cronice care rezistă tratamentului nu îşi au de fapt originea acolo unde sunt resimţite.

În timp ce unii apelează la masaj, plasturi medicamentoşi sau chiar la intervenţii chirurgicale, mulţi rămân incapabili să scape de disconfort. Din perspectiva MTC însă, adevărata sursă a durerii poate fi adesea identificată – şi tratată – prin puncte de acupunctură ţintite şi mişcări corective.

Picioarele pot afecta zona lombară

Ai dureri de spate? Încearcă această autoevaluare rapidă pentru a vedea dacă picioarele ar putea fi cauza:

1. Stai cu picioarele aliniate şi paralele.
2. Testaţi mai întâi piciorul stâng. Ţineţi călcâiul stâng lipit de sol şi rotiţi degetele de la picioare spre exterior la aproximativ 60 de grade.
3. Pe măsură ce rotiţi piciorul spre exterior, observaţi dacă zona lombară se simte mai relaxată atunci când vă arcuiţi spre spate sau vă aplecaţi în faţă. Dacă durerea nu dispare complet, dar se ameliorează cu 30% sau mai mult, piciorul stâng ar putea fi cauza durerii de spate.
4. Dacă nu se observă nicio schimbare, repetaţi testul cu piciorul drept.

Exerciţiu de flexare-extensie a genunchiului

Dacă vreunul dintre picioare pare să aibă legătură cu ameliorarea durerii din partea inferioară a spatelui, încercaţi acest exerciţiu de flexare-extensie a genunchiului pentru a elibera tensiunea din tălpi şi picioare:

Pasul 1: Întindeţi-vă pe spate cu ambii genunchi îndoiţi şi picioarele la lăţimea şoldurilor.

Pasul 2: Înfăşuraţi o centură sau o bandă de rezistenţă în jurul arcului ambelor picioare — zona mijlocie a piciorului dintre degetele de la picioare şi călcâi.

Pasul 3: Împingeţi picioarele spre exterior folosind efortul muscular intern, în timp ce trageţi uşor degetele de la picioare spre interior. Menţineţi o tensiune constantă — nici prea strânsă, nici prea relaxată.

Pasul 4: În timp ce împingeţi picioarele spre exterior, menţineţi ambele picioare paralele. Ar trebui să simţiţi o uşoară tensiune de întindere de-a lungul părţii exterioare a picioarelor — în special de-a lungul liniei care porneşte de la al patrulea deget, trece de glezna exterioară şi urcă până la partea exterioară a genunchiului. În MTC, această zonă este cunoscută sub numele de canalul tendonului Shaoyang al piciorului.

Pasul 5: Îndreptaţi genunchii menţinând în acelaşi timp tensiunea în centură sau banda de rezistenţă. Menţineţi picioarele întinse şi paralele, fără a permite ca spaţiul din spatele genunchilor să se ridice de pe podea.

Pasul 6: Îndoiţi din nou genunchii, menţinând călcâiele pe podea pe tot parcursul mişcării.

Începătorii pot efectua 30 de repetări. Odată ce vă familiarizaţi cu mişcarea, sunt suficiente 10-15 repetări. Acest exerciţiu ajută la eliberarea tensiunii din canalele tendoanelor de la picioar şi poate ameliora durerile lombare.

În MTC, „jingjin” — adesea tradus canale ale tendonlui — descrie modul în care meridianele corpului (căile energetice) se manifestă prin muşchi, tendoane, articulaţii şi fascia.

Starea canalelor din tendoane poate dezvălui tipare de disfuncţie sau boală. Prin ajustarea şi eliberarea acestor canale, este posibil să se restabilească echilibrul şi să se obţină efecte terapeutice.

Cum sunt legate durerile de genunchi cu durerile lombare

Multe persoane cu dureri lombare cronice dezvoltă şi osteoartrită la genunchi, iar cercetările confirmă o puternică relaţie bidirecţională: fiecare afecţiune o poate agrava pe cealaltă prin factori precum alinierea incorectă sau disfuncţia de mişcare la nivelul coloanei vertebrale, bazinului sau membrelor inferioare.

Huang a observat în practica clinică că torsiunile rotative necorelate — forţele de răsucire din gleznă şi piciorul inferior combinate cu cele din şold şi coapsă — creează o solicitare inegală asupra genunchiului, accelerând uzura. Din acest motiv, tratamentul începe adesea prin abordarea gleznei şi a şoldului, mai degrabă decât concentrându-se exclusiv pe genunchiul în sine. Această abordare integrată poate da rezultate mai bune decât tratarea exclusivă a genunchiului.

Pentru mulţi pacienţi cu osteoartrită a genunchiului, relaxarea muşchilor tensionaţi ai piciorului poate ameliora disconfortul la nivelul genunchiului. Practicarea exerciţiului de flexie-extensie a genunchiului poate elibera tensiunea din fascia şi meridianele piciorului, contribuind la ameliorarea durerii de genunchi.

Adevăratele surse ale durerii de umăr şi gât

Rigiditatea sau durerea de umăr şi gât sunt afecţiuni frecvente. La fel ca în cazul durerii de genunchi şi de spate, cauza principală a disconfortului la nivelul umerilor şi gâtului nu se limitează adesea la umăr sau gât. Aceasta poate proveni din trei factori principali: tensiunea din canalele tendoanelor braţelor care afectează umerii şi capul; leziuni vechi la nivelul membrelor inferioare care influenţează coloana cervicală; şi tensiunea fascială provenită de la organele interne care trage de umăr şi gât.

Pentru angajaţii de birou, gospodine sau alte persoane care îşi folosesc frecvent braţele, umerii şi gâtul, durerile implică adesea cele trei canale ale tendoanelor yang ale braţului. În aceste cazuri, practicarea exerciţiului de „deschidere a braţelor” poate fi deosebit de eficientă.

Exerciţiul de deschidere a braţelor

Această mişcare mobilizează partea superioară a corpului şi implică partea superioară a spatelui şi braţele.

Pasul 1: Întindeţi ambele braţe drept în faţă, la înălţimea umerilor, menţinând umerii relaxaţi şi coborâţi — evitaţi să ridicaţi umerii.

Pasul 2: Rotiţi coatele spre interior până când partea interioară a acestora se îndreaptă una spre cealaltă. Apoi întoarceţi palmele astfel încât să se îndrepte una spre cealaltă.

Pasul 3: Deschideţi încet braţele spre exterior cât mai larg posibil, în timp ce întindeţi complet degetele. La extensia maximă, ar trebui să simţiţi o întindere în degete.

Pasul 4: Aduceţi încet braţele înapoi la poziţia iniţială, cu coatele şi palmele orientate una spre cealaltă, menţinând un ritm constant. Fiecare ciclu complet de deschidere şi închidere ar trebui să dureze cel puţin 20 de secunde.

Se recomandă efectuarea a cel puţin 10 repetări pe sesiune. Cu o practică regulată, acest exerciţiu poate relaxa în mod vizibil umerii şi gâtul, reducând în acelaşi timp rigiditatea cauzată de o postură incorectă.

Apăsaţi un punct de acupunctură pentru a mări relaxarea

În medicina tradiţională chineză (MTC), durerea sau rigiditatea umerilor şi gâtului este adesea cauzată de invazia a trei factori patogeni: vântul, frigul şi umezeala.

Expunerea prelungită la vânt sau frig, combinată cu un mediu umed sau un metabolism deficitar al fluidelor, poate duce la acumularea de umezeală care declanşează disconfortul. Aceşti factori pot invada corpul mai uşor atunci când circulaţia este lentă — în special în cazul şederii prelungite în poziţie şezând, al unei posturi incorecte sau al lipsei de mişcare — permiţând vântului, frigului şi umezelii să se instaleze în regiunea umerilor şi a gâtului.

Persoanele care petrec multe ore în medii cu aer condiţionat se confruntă adesea cu rigiditate la nivelul umerilor şi gâtului, uneori însoţită de dureri de cap. Pe lângă practicarea exerciţiului de deschidere a braţului, presopunctura poate oferi o uşurare mai rapidă.

Punctul de acupunctură „Mlaştina scurtă şi îngustă” (Chi Ze, LU5) este situat pe pliul cotului, pe partea braţului cea mai apropiată de degetul mare. Pentru a-l stimula, apăsaţi uşor punctul cu un deget de la mâna opusă, în timp ce mişcaţi uşor umerii şi gâtul. Acest lucru ajută la promovarea fluxului de qi (energie) şi sânge.

Apăsarea acestui punct de acupunctură activează, de asemenea, muşchii umerilor şi ai părţii superioare a spatelui, îmbunătăţind circulaţia şi crescând fluxul sanguin către cap, ceea ce poate ameliora în mod natural durerile de cap. Această tehnică este deosebit de eficientă pentru durerile de cap cauzate de o postură rigidă sau de o alimentare insuficientă cu sânge.

Durerea cronică nu este întotdeauna cauzată de zona în care este resimţită. Aşa cum ilustrează acest caz, dezechilibrele ascunse — cum ar fi vechile leziuni la picioare sau tensiunea de-a lungul căilor de legătură ale corpului — pot exercita o presiune pe termen lung asupra coloanei vertebrale, genunchilor şi umerilor. Privind corpul ca pe un sistem integrat şi folosind teste, exerciţii şi stimularea punctelor de acupunctură ţintite, este adesea posibil să se identifice adevărata sursă a durerii şi să se restabilească echilibrul. Uneori, adevărata relaxare nu începe acolo unde apare durerea, ci acolo unde este problema.

Sursa: Epoch Times SUA