Suedia: Unele instituţii de învăţământ au renunţat la folosirea pronumelor personale care fac referire la gen (NYTimes)

Într-o grădiniţă din Oraşul Vechi din Stockholm, profesorii evită pronumele 'el' şi 'ea', preferând să-i numească pe cei 115 copii înscrişi pur şi simplu 'prieteni'. Referinţele masculine şi feminine sunt un tabu, de multe ori înlocuit cu pronumele 'hen', un cuvânt inventat, lipsit de gen, pe care cei mai mulţi suedezi îl evită, dar care s-a dovedit popular în anumite cercuri gay şi feministe, scrie New York Times.

În biblioteca mică, cu perne pe care copiii stau să citească, pot fi găsite câteva poveşti clasice, cum ar fi 'Cenuşăreasa' sau 'Albă ca Zăpada' - cu puternice stereotipuri masculine şi feminine - dar şi multe poveşti cu părinţi singuri, copii adoptaţi sau cupluri de acelaşi sex.

La grădiniţa de stat Nicolaigarden din Centrul Vechi, fetele nu sunt îndemnate să se joace cu bucătării de jucărie, iar jocurile Lego sau cuburile de lemn nu sunt considerate jucării pentru băieţi. De asemenea, atunci când băieţii se rănesc, profesorii le dau tot atâta atenţie cât şi fetelor. Toţi copiii se joacă cu păpuşile, dintre care cele mai multe sunt anatomic corecte, iar unele afro-americane.

Suedia este probabil la fel de renumită pentru concepţiile sale egalitariste ca şi pentru chiftelele sale sau pentru mobilierul Ikea. Grădiniţa reprezintă, probabil, unul dintre eforturile cele mai convingătoare de a estompa diviziunile de gen şi de a consolida oportunităţi egale pentru fete şi băieţi.

Modelul s-a bucurat de un succes atât de mare încât, în urmă cu doi ani, trei dintre profesorii săi au deschis o şcoală care are acum înscrişi aproape 40 de copii. Şcoala, denumită ''Egalia'', pentru a sugera ideea de egalitate, este situată într-un ansamblu de locuinţe din anii '60, din cartierul Södermalm.

Ceea ce a devenit o pasiune pentru profesori a început cu un impuls din partea legiuitorilor suedezi, care au adoptat în 1998 un proiect de lege ce prevedea ca şcolile şi centrele de îngrijire zilnică să asigure oportunităţi egale pentru fete şi băieţi.

Încurajaţi de lege, educatorii de la ''Nicolaigarden'' au luat decizia neobişnuită de a se filma unii pe alţii pentru a-şi observa comportamentul faţă de copiii înscrişi la grădiniţă.

Înregistrările au indicat că membrii personalului aveau tendinţa de a vorbi mai mult cu fetele decât cu băieţii, ceea ce poate explica competenţelor lingvistice superioare ale fetelor de mai târziu. Dacă băieţii erau zgomotoşi, comportamentul era tolerat, în timp ce o fată care a încercat să se urce într-un pom într-o excursie prin ţară a fost oprită.

După discuţii intense, rezultatul a constat într-un program în şapte puncte pentru a modifica un astfel de comportament. 'Noi evităm folosirea unor cuvinte, cum ar fi 'băiat' sau 'fată', nu pentru că este rău, ci pentru că ele reprezintă stereotipuri', a declarat directoarea Lotta Rajalin. 'Noi folosim doar numele copiilor sau îndemnuri de feluri 'Haideţi, prieteni!' ', adaugă ea.

Personalul, iniţial exclusiv feminin, a fost completat cu educatori. În privinţa ''Egalia'', ''Nicolaigarden'' a solicitat şi obţinut un certificat de la o organizaţie pentru gay şi bisexuali, potrivit căruia personalul său este sensibil la problemele acestora.

Cu toate acestea, criticile nu au întârziat să apară. Un critic constant a fost Tanja Bergkvist, matematiciană la Universitatea Uppsala, al cărui blog atacă în mod constant 'nebunia genului' din Suedia. Într-un articol publicat în Svenska Dagbladet, ea se întreabă dacă nu cumva copiii sunt 'spălaţi pe creier de către părinţi de la vârsta de 3 luni'.

Pe de altă parte, în clădirea imensă din cărămidă a primăriei din Stockholm, autorităţile sprijină pe deplin politica de gen. 'Cel mai important lucru este că, indiferent de sex, copiii beneficiază de aceleaşi oportunităţi', a declarat Lotta Edholm, viceprimarul responsabil pentru şcoli. 'Este o chestiune de libertate', explică ea.