SUA şi Iranul încearcă o apropiere a relaţiilor, după trei decenii de îngheţ

Secretarul de Stat al SUA, John Kerry, şi ministrul iranian de externe, Javad Zarif, se reunesc vineri alături de alte cinci puteri mondiale pentru a discuta despre programul nuclear iranian, în prima reuniune bilaterală la nivel înalt din 1979. Relaţiile americano-iraniene au început să se deterioreze după căderea regimului shah-ului Mohamed Reza Pahlevi şi triumful Revoluţiei islamice a lui Khomeiny în 1979. Relaţiile s-au rupt definitiv în 1980 după asaltul asupra ambasadei SUA din Teheran al susţinătorilor Revoluţiei, care au ţinut ostatice 52 de persoane timp de 444 de zile, notează vineri ziarul Las Provincias.

Această criză a fost considerată punctul cel mai opac al Administraţiei Carter, care nu a reuşit eliberarea ostaticilor, puşi în libertate abia în prima zi a preşedinţiei Reagan, la 21 ianuarie 1981, cu medierea Algeriei. Eliberarea a fost acordată în schimbul deblocării fondurilor iraniene. Criza a marcat şi începutul violenţei şiite, care s-a caracterizat prin luarea ca ostatici a mai multor occidentali în Liban de către grupări radicale sprijinite de Iran, precum Hezbollah. În războiul dintre Irak şi Iran (1980-1988), SUA au susţinut făţiş regimul lui Saddam Hussein. În 1995, preşedintele democrat Bill Clinton a acuzat Iranul de susţinerea 'terorismului internaţional', de dezvoltarea de arme de distrugere în masă şi de obstrucţionarea eforturilor de pace în Orientul Mijlociu şi a interzis companiilor americane să investească în industria petrolieră iraniană.

În 1997, odată cu venirea la preşedinţia Iranului a moderatului Mohamed Khatami, cunoscut pentru politica sa de deschidere, a început un dialog între Teheran şi Washington. În anul 2000, SUA şi-au flexibilizat poziţia faţă de Iran. Dar în timp ce au ridicat embargoul asupra unor produse iraniene, au introdus ţara pe lista statelor care co-patronează terorismul internaţional, acuzând Teheranul că dezvoltă arme de distrugere în masă şi cooperează cu grupări teroriste. În 2003, Washingtonul a denunţat că Iranul se pregăteşte să extragă uraniu din zăcăminte proprii şi a cerut Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să examineze îndeaproape programul.

În timpul regimului lui Mahmud Ahmadinejad (2005-iunie 2013), presiunile Washingtonului pentru ca Iranul să abandoneze programul nuclear au continuat. În februarie 2006, AIEA a trimis controversatul program nuclear al Iranului în faţa Consiliului de Securitate al ONU. Iranul a reacţionat limitând accesul inspectorilor AIEA la instalaţiile sale atomice şi reluând programul de îmbogăţire a uraniului. Doi ani mai târziu, în iulie 2008, tensiunea a crescut după ameninţările iraniene de 'a şterge Israelul de pe hartă' şi forţa navală a SUA din Golful Persic, în cazul unui atac asupra instalaţiilor sale nucleare.

În 2010, Congresul SUA a aprobat noi sancţiuni pentru ca Teheranul să renunţe la ambiţiile sale nucleare. După venirea lui Barack Obama la Casa Albă s-au întredeschis noi posibilităţi de dialog, dar situaţia s-a complicat în noiembrie 2011, când un ziar israelian a publicat că Israelul, aliatul SUA, pregăteşte un atac asupra instalaţiilor iraniene. În martie, Washingtonul şi-a exprimat dorinţa ca tensiunile cu Iranul privind programul nuclear să fie rezolvate pe cale diplomatică, după o înăsprire a sancţiunilor. Ambele încearcă vineri să abordeze programul nuclear iranian, în prima apropiere ce are loc după venirea la preşedinţia iraniană a moderatului Hassan Rohani. În ultimii ani, Rohani a fost principal negociator iranian în domeniul nuclear.