SUA, Rusia şi China refuză să susţină iniţiativa Parisului pentru securitatea cibernetică

SUA, China şi Rusia au refuzat să susţină un acord propus de Franţa care urmăreşte să reglementeze Internetul şi să consolideze securitatea cibernetică, în pofida faptului că acordul a obţinut aprobarea a altor 51 de ţări, inclusiv toţi membrii Uniunii Europene.

Apelul Parisului pentru Încredere şi Securitate în Spaţiul Cibernetic a fost lansat luni de preşedintele francez Emmanuel Macron şi reprezintă o încercare de a stabili reguli clare pentru utilizarea armelor cibernetice, potrivit publicaţiei The Telegraph.

La un eveniment organizat de UNESCO, liderul francez şi-a prezentat ambiţiile pentru reglementarea internaţională mai strictă a Internetului şi pentru o cooperare mai bună în privinţa atacurilor cibernetice, a amestecului străin în alegeri, a cenzurii online şi a discursurilor care incită la ură.

Însă refuzul Washingtonului, Moscovei şi Beijingului de a-şi oferi susţinerea reprezintă o lovitură serioasă pentru iniţiativa lui Macron.

„Internetul este un spaţiu administrat în prezent de o comunitate tehnică de jucători privaţi. Dar nu este guvernat. Aşadar, acum că jumătate din umanitate este online, trebuie să găsim noi căi pentru a organiza Internetul. Altfel, Internetul aşa cum îl ştim în prezent – liber, deschis şi sigur – va fi afectat de noile ameninţări”, a afirmat preşedintele francez.

Macron a mai declarat că intenţionează să continue să exercite presiune asupra SUA şi a altor ţări pentru a semna iniţiativa. Totuşi, în timp ce administraţia preşedintelui american Donald Trump nu susţine în prezent iniţiativa Parisului, unele companii hi-tech americane, precum Google, Facebook şi Microsoft, o susţin.

Preşedintele Microsoft, Brad Smith, şi-a exprimat luni temerile că armele cibernetice ar putea avea potenţialul de a declanşa un conflict în masă.

„Într-o lume unde totul este conectat, totul poate fi afectat, şi de aceea trebuie să ne unim”, a afirmat Smith la Forumul de Pace de la Paris.

Iniţiativa a fost prezentată după ce negocierile de la ONU cu privire la reglementarea spaţiului cibernetic au eşuat în 2017, din cauza opoziţiei unui număr de ţări faţă de stabilirea unor norme pentru sistemele de arme avansate.

Iniţiativa semnată de 51 de naţiuni şi 218 companii susţine că firmele şi companiile specializate în dezvoltarea de tehnologii ar trebui să fie responsabile pentru „îmbunătăţirea încrederii, securităţii şi stabilităţii în spaţiul cibernetic”.

Alte „măsuri de cooperare” care ar trebui adoptate includ prevenirea „activităţilor cibernetice ostile” şi a furtului de secrete comerciale prin utilizarea hackingului şi a unor programe speciale.

De asemenea, iniţiativa urmăreşte să protejeze accesul persoanelor fizice la Internet şi să prevină răspândirea de programe virusate în mediul online.

Documentul susţine că va actualiza informaţiile privind progresul înregistrat în promovarea acestor măsuri la Forumul de Pace de la Paris din 2019 şi la Forumul pentru Guvernarea Internetului din Berlin, de asemenea de anul viitor.