Cancelarul Sebastian Kurz: Fost colonel austriac suspectat de spionaj pentru Rusia

Sebastian Kurz (John Macdougall/AFP/Getty Images)
Epoch Times România
10.11.2018

Luna trecută, Moscova s-a confruntat cu acuzaţii îndrăzneţe din partea mai multor ţări occidentale, care au susţinut că ofiţeri de informaţii ruşi au desfăşurat atacuri cibernetice asupra WADA, OPCW, USADA, a unui post de televiziune din Marea Britanie şi a unui laborator elveţian care analiza o substanţă toxică aparent folosită în cazul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a confirmat vineri că un fost colonel austriac este suspectat de spionaj în favoarea Rusiei.

“Trebuie să vă informăm că Austria suspectează că un colonel pensionat din Forţele Armate Austriece a lucrat pentru serviciul de informaţii al Rusiei timp de mulţi ani. Conform informaţiilor pe care le deţinem, totul a început în anii 1990 şi a durat până în 2018”, a declarat Kurz reporterilor.

Cancelarul a promis că va discuta cu celelalte naţiuni UE despre măsurile suplimentare ce trebuie luate în cazul în care se dovedeşte că suspiciunile sunt reale. El a adăugat că ministrul austriac de Externe, Karin Kneissl, l-a convocat pe un reprezentant rus şi şi-a anulat o călătorie planificată în Rusia.

Kurz a cerut Rusiei să furnizeze informaţii “transparente” despre această situaţie. “Acum cerem informaţii transparente din partea taberei ruse. Ambasadorul – sau mai degrabă, un reprezentant autorizat, deoarece ambasadorul nu se află în Austria în prezent – a fost convocat la Ministerul de Externe. Vom discuta situaţia cu partenerii noştri europeni”, a precizat el.

SVR, serviciul rus de informaţii externe, a refuzat să comenteze acuzaţiile făcute de cancelarul Austriei.

După declaraţia lui Kurz, surse din Ministerul rus de Externe au declarat agenţiei de ştiri Sputnik că ambasadorul austriac Johannes Eigner a fost convocat la minister. “Scandalul de spionaj” a declanşat de asemenea replica rapidă a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a afirmat faptul că a fost “surprins într-un mod neplăcut” de povestea promovată de Austria. El a susţinut că ministerul va explica ambasadorului austriac ce fel de metode ar trebui să fie folosite dacă Viena are probleme cu Moscova, deplângând faptul că “partenerii recurg la portavoce, şi nu la diplomaţie tradiţională”.

Publicaţia austriacă Kronen Zeitung, citând Ministerul austriac al Apărării, a precizat că serviciile de informaţii ale ţării au reţinut joi un fost colonel austriac în vârstă de 70 de ani, care aparent a desfăşurat activităţi de spionaj în favoarea Rusiei timp de 20 de ani.

Potrivit rapoartelor, suspectul ar fi primit o sumă modestă de 300.000 de euro de la presupuşii săi angajatori din Rusia, şi acum se confruntă cu o pedeapsă maximă de doi ani de închisoare.

Cazul are loc pe fondul mai multor acuzaţii lansate de naţiunile occidentale că Rusia a încercat să spioneze sau să hăckuiască organizaţii internaţionale, lucru negat cu tărie de Moscova. La începutul lunii octombrie, Departamentul american de Justiţie, a acuzat şapte presupuşi agenţi ai serviciului de informaţii din armata rusă (GRU), pentru aparenta hăckuire a unor agenţii pentru dopaj şi a altor agenţii internaţionale.

Potrivit Departamentului de Justiţie, presupuşii agenţi GRU au vizat OPCW (Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice); WADA (Agenţia Mondială Anti-Doping); USADA (Agenţia americană Antidoping); compania americană specializată în energie nucleară Westinghouse, care furnizează energie Ucrainei; cel puţin 250 de atleţi şi sportivi din diverse ţări; o agenţie antidopaj din Canada şi un laborator elveţian care studia o substanţă aparent folosită pentru otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale în luna martie în oraşul britanic Salisbury.

Kurz a făcut remarcile la scurt timp după ce ministrul olandez al Apărării, Ank Biljeveld, a declarat că serviciile de informaţii ale Olandei au dejucat un atac cibernetic aparent desfăşurat de Moscova asupra OPCW. De asemenea, Biljeveld a precizat că patru cetăţeni ruşi cu paşapoarte diplomatice, suspectaţi de implicarea în presupusa operaţiune, au fost expulzaţi din ţară în luna aprilie.

Moscova a declarat că acuzaţiile Olandei nu sunt confirmate de dovezi şi le-a etichetat ca fiind parte din “mania spionajului” şi dintr-o “campanie de propagandă organizată împotriva Rusiei”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor