SUA revocă statutul special al Hong Kong-ului
focus
Administraţia Trump a anunţat, luni, că revocă statutul special al regiunii administrative Hong Kong şi opreşte exporturile de echipamente de apărare către Hong Kong, pentru a proteja securitatea naţională a Statelor Unite.
Măsurile semnalate de Donald Trump de câteva săptămâni au apărut după ce regimul comunist de la Beijing şi-a intensificat eforturile în ultimul an şi jumătate pentru distrugerea drepturilor şi libertăţilor oraşului.
Tensiunile s-au agravat după adoptarea de către Congresul Naţional al Poporului - un organism de faţadă, prin care Partidul Comunist Chinez încearcă să menţină aparenţa de legalitate - a unei legi de aşa-zisă "securitate naţională" a Hong Kong-ului.
Legea are menirea de a stăvili eforturile şi protestele de stradă ale dizidenţilor şi activiştilor anti-comunişti din Hong Kong.
"Odată cu impunerea de către Partidul Comunist Chinez a unor noi măsuri de securitate asupra Hong Kong-ului, riscul ca tehnologia americană sensibilă să fie redirecţionată către Armata de Eliberare a Poporului sau Ministerul Securităţii Statului a crescut, subminând autonomia teritoriului. Este vorba despre riscuri pe care SUA refuză să le accepte şi care au dus la revocarea statutului special al Hong Kong-ului", a menţionat secretarul pentru comerţ, Wilbur Ross, într-o declaraţie.
"Reglementările Departamentului comerţului care oferă un tratament preferenţial Hong Kong-ului faţă de China, inclusiv disponibilitatea excepţiilor de la licenţele de export sunt suspendate. Sunt evaluate şi alte acţiuni de eliminare a tratamentului diferenţial".
"Rugăm Beijingul să schimbe imediat cursul şi să îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut oamenilor din Hong Kong şi lumii", a adăugat el, referindu-se la încălcarea, de către regimul comunist, a promisiunii de respectare a libertăţilor din Hong Kong sub principiul "o ţară, două sisteme".
Statele Unite au tratat Hong Kong ca o entitate separată de China continentală în domeniile comerţului, investiţiilor şi imigraţiei. Acest lucru a presupus inclusiv că tarifele actuale din SUA pentru bunuri chineze în valoare de miliarde de dolari nu se aplicau mărfurilor din Hong Kong - lucru care a generat, în timp, situaţia în care oraşul a devenit o placă turnantă pentru evitarea de către China comunistă a tarifelor americane.
Carrie Lam, guvernatorul marionetă al oraşului, a acuzat protestele din oraş şi „mişcările de independenţă” pentru impunerea legii "securităţii naţionale" de la Beijing.
Preşedintele Donald Trump a avertizat cu privire la acţiunea de revocare a statutului special din Hong Kong la sfârşitul lunii mai, în timp ce Partidul Comunist Chinez punea pe ordinea de zi această lege.
La acea vreme, Trump a mai spus că avizele de călătorie din SUA vor fi actualizate "pentru a reflecta pericolul crescut de supraveghere şi pedepsire de către aparatul de securitate al statului chinez", în urma aprobării legii de securitate naţională.
De asemenea, administraţia va "lua măsurile necesare" pentru a sancţiona oficialii chinezi şi din Hong Kong "implicaţi direct sau indirect în erodarea autonomiei Hong Kong-ului", declara Trump la acea vreme.
Secretarul de stat Mike Pompeo a anunţat, luni, într-o declaraţie că, pe lângă oprirea exporturilor de echipamente de apărare către Hong Kong, administraţia va lua, de asemenea, măsuri pentru a adopta restricţii similare celor impuse Chinei şi în Hong Kong.
"Decizia Partidului Comunist Chinez de a distruge libertăţile Hong Kong-ului a obligat Administraţia Trump să reevalueze politicile sale legate de regiunea administrativă", a declarat Pompeo. "Pe măsură ce Beijingul va înainta cu adoptarea legii privind securitatea naţională, Statele Unite vor pune capăt exporturilor de echipamente de apărare de origine americană şi vor lua măsuri pentru impunerea aceloraşi restricţii asupra tehnologiilor americane de apărare şi de dublă utilizare [militar-civilă, n.r. ]în Hong Kong ca şi în China."
"Statele Unite sunt obligate să ia această măsură pentru a proteja securitatea naţională a SUA", a continuat el. "Nu mai putem distinge între exportul de produse sensibile în Hong Kong sau în China continentală. Nu putem permite ca aceste produse să ajungă în mâna Armatei de Eliberare a Poporului, al cărui scop principal este să menţină dictatura Partidului Comunist Chinez prin orice mijloace".
Pompeo a spus că afirmat că administraţiei urmăreşte să "ţintească regimul, nu poporul chinez".
"Nu ne face plăcere să luăm această măsură, care este o consecinţă directă a deciziei Beijingului de a încălca propriile angajamente asumate în cadrul Declaraţiei comune Sino-Britanice înregistrate de ONU ... având în vedere că Beijingul tratează acum Hong Kong ca 'o singură ţară, un singur sistem', la fel trebuie să facem şi noi", a spus Pompeo.
Legea securităţii naţionale în Hong Kong
Beijing a început în mod oficial procesul de elaborare a unei legi de aşa-zisă "securitate naţională" privind Hong Kong pe 28 mai, după ce Congresul Naţional al Poporului, un organism de faţadă, a efectuat un vot ceremonial.
Legea i-ar incrimina pe cei care se angajează în activităţi legate de „subversiune, secesiune, terorism şi orice activităţi de interferenţă ale ţărilor străine şi influenţe externe”, pe care Partidul o consideră o provocare.
Congresul este pur ceremonial şi complet controlat de Partid. Legea va ajunge acum la directorul executiv pro-Beijing din Hong Kong, Carrie Lam, care va trebui să emită un aviz. Legea intră în vigoare după ce se publică în Monitorul Oficial.
Pe 30 iunie, Lam a refuzat să comenteze statutul legii "securităţii naţionale" în ciuda presei locale care a pus întrebări legate de adoptarea de către Beijing.
O astfel de lege ar ameninţa în continuare autonomia Hong Kong-ului şi ar permite Partidului să persecute voci disidente sub pretextul de protejare a „securităţii naţionale”.
Hong Kong a fost predat de guvernul colonial britanic Chinei comuniste în 1997, cu garanţia expresă menţionată în Declaraţia comună sino-britanică potrivit căreia gradul ridicat de autonomie şi libertăţi esenţiale ale oraşului va fi păstrat sub principiul „o ţară, două sisteme” până în 2047 (pentru 50 de ani).
