Studenţii din sud-estul Europei atrag atenţia asupra promisiunilor neonorate ale guvernelor. Tinerii săraci, fără şanse la educaţie
alte articole
Tinerii fără posibilităţi materiale şi cei cu dizabilităţi, din fostele ţări comuniste, nu au prea multe şanse să-şi continue educaţia în învăţământul superior din cauză că statele nu le acordă sprijinul necesar. Acesta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii studenţilor din sud-estul Europei, reuniţi la Bucureşti. Ei au atras atenţia asupra problemelor pe care le au şi tinerii aparţinând minorităţilor etnice sau proveniţi din mediul rural care nu se bucură de aceleaşi şanse de a termina o facultate, la fel ca ceilalţi colegi de vârsta lor.
“Avem aceleaşi probleme în toate ţările participante şi ne-am lovit de promisiuni nefondate din partea guvernelor. Declaraţia pe care am semnat-o împreună o vom înainta probabil către Guvern şi către oficialii din UE. O parte din probleme au fost semnalate deja preşedintelui Parlamentului European, Martin Schultz, în scrisoarea pe i-am trimis-o”, a afirmat, pentru Epoch Times, Brînduşa Lungu, vicepreşedinte al ANOSR.
Federaţiile studenţeşti din cadrul Iniţiativei Sud-Est Europene s-au reunit la Bucureşti pentru a dezbate problemele comune ale studenţilor din regiune şi pentru a găsi soluţii de rezolvare a acestora. Participanţii au adoptat o declaraţie comună legată de măsurile pe care ar trebui să le ia statele pentru a le oferi şanse egale la educaţie tinerilor din diferite categorii sociale.
“Deşi documente internaţionale precum Declaraţiile Ministeriale Bologna, semnate de către miniştri sau guverne, îşi asumă cu tărie asigurarea unui învăţământ echitabil, accesibil fără bariere de ordin financiar, etnic, legate de dizabilităţi sau provenienţă din mediul rural, studenţii constată că ponderea acestor grupuri în învăţământ este cu mult sub ponderea lor în societate în general şi consideră că s-au luat mult prea puţine măsuri pentru rezolvarea problemelor. Studenţii le cer guvernelor şi instituţiilor de învăţământ superior să ia măsuri legate de granturi, burse, cămine dar şi pentru a asigura consiliere de calitate pentru elevi şi studenţi, acces gratuit la jurnale de specialitate şi alte materiale de studiu, acces gratuit la internet în campusuri şi condiţii pentru ca persoanele cu dizabilităţi să poată participa în activităţile educaţionale, sociale şi culturale asociate studenţiei”, au precizat cei de la ANOSR, organizatorii întâlnirii.
Reprezentaţii studenţilor au anunţat că vor monitoriza reformele referitoare la asigurarea echităţii în sistemele educaţionale.
„Uităm, deseori, să ne uităm cu grijă tocmai la cei care au cea mai mare nevoie de sprijin pentru a putea să fie membri activi ai societăţii, a contribui la dezvoltarea acesteia şi pentru a beneficia de şanse egale cu majoritatea la o viaţă împlinită. Am organizat acest eveniment tocmai pentru a vedea cât de mult au uitat guvernele noastre de aceşti oameni şi pentru a le da un impuls să îşi analizeze strategiile, să le îmbunătăţească şi să facă investiţiile şi reformele care se impun!”, a precizat Mihai Dragoş, preşedintele ANOSR.
Ce cuprinde declaraţia
În declaraţia semnată de reprezentanţii studenţilor din ţările Europei de sud-est şi din Polonia, Finlanda şi Armenia se cere îndepărtarea barierelor care pot apărea în accesarea, parcurgerea şi absolvirea învăţământului superior pentru tinerii proveniţi din medii socio-economice dezavantajate sau având cu nevoi speciale.
După o analiză, s-a ajuns la concluzia că serviciile de sprijin social pentru studenţi sunt subdezvoltate şi ineficiente, iar promisiunile guvernelor nu au fost respectate. “Studenţii cu dizabilităţi, proveniţi din mediul rural sau din familii dezavantajate socio-economic, imigranţii şi unele minorităţi etnice sunt acceptaţi, urmează şi finalizează studiile superioare în procente mult mai mici decât ponderea lor în societate”, se arată în declaraţie.
Studenţii au cerut guvernelor să asigure suficiente locuri de cazare şi la cantine pentru toţi cei care au nevoie de aceste servicii, în condiţii de preţuri accesibile, burse sociale care să acopere cel puţin cheltuielile de trai, sprijin financiar pentru programe de mobilităţi şi schimburi de experienţă etc., asigurare de sănătate, asistenţă medicală de bază şi servicii psihologice, de orientare profesională, tutoriat şi consiliere.
Pentru studenţii cu dizabilităţi, s-au cerut condiţii şi facilităţi care să le asigure participarea la procesul de învăţământ. În plus, pentru studenţi ar trebui să existe materiale de studiu gratuite, să se asigure acces la biblioteci, reviste ştiinţifice de specialitate şi la baza materială şi tehnologică a universităţii pentru proiecte legate de studii, acces gratuit la internet în campusuri, la baza sportivă a universităţii şi la alte servicii sociale.
Semnatarii declaraţiei sunt: ANOSR – Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), SUS – Studentska Unija Srbije (Serbia), SKONUS – Student Conference of Serbian Universities (Serbia), NSUM – Naţional Student Union of Macedonia (Macedonia), NASC – Nacionalno Predstavitelstvo na Studetskite Saveti v Republika Bulgaria (Bulgaria), UBS – Barski Studentski (Bulgaria), SSU – Studentska Organizacija Slovenije (Slovenia). Susţin această declaraţie: SAMOK – Suomen ammattikorkeakouluopiskelijakuntien liitto (Finlanda), PSRP – The Students` Parliament of the Republic of Poland (Polonia), ANSA – Armenian Naţional Students` Association (Armenia), CNE – Consiliul Naţional al Elevilor (România) şi ESU – European Students’ Union (Organizaţia Europeană a Studenţilor).
Reacţia Guvernului
O parte din măsurile propuse, cum ar fi cele legate de subvenţiile pentru cămine şi cantine, construcţia de noi cămine etc., au fost deja discutate cu membrii Guvernului român.
“Demersuri asemănătoare au fost făcute şi în statele vecine, însă din păcate am primit doar promisiuni, la fel şi colegii noştri. Din discuţiile cu ei a rezultat că cele mai multe promisiuni s-au făcut în campaniile electorale, iar ulterior nu au fost respectate. Nouă ni s-a promis că se vor face demersuri pentru a creşte subvenţiile, dar nu am văzut nimic concret. Ne-au spus că e interesul lor, dar că nu depinde de Ministerul Educaţiei şi ne-au trimis la Ministerul de Finanţe”, a declarat, pentru Epoch Times, Brînduşa Lungu, vicepreşedinte ANOSR.