"Sporul Anticorupţie". Cazul care zguduie Ministerul de Interne. Un poliţist acuză că cei de la DGA şi DGPI primesc "şpagă legală" ca să închidă ochii la corupţia din MAI

Reprezentanţii sindicatului poliţiştilor Diamantul semnalează că, pe masa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a ajuns un caz prin care un poliţist contestă legalitatea acordării celebrului “spor anticorupţie” de 12,5% către întreg personalul din Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) şi Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI). Poliţistul – Alin Rusu, unul dintre liderii sindicatului Diamantul – susţine că practica Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a creat un privilegiu nelegal şi o discriminare sistemică între angajaţii săi.

Practic, toţi cei de la DGA şi DGPI, inclusiv cei de la financiar, logistică etc., oameni care n-au nicio treabă cu anticorupţia, beneficiază de acest spor.

„DGA şi DGPI primesc ‘şpaga’ de 12,5%, de la Aparatul Central al MAI, ca să rămână mereu servili şi protectori ai intereselor unor funcţionari înalţi din Aparatul Central. Adică să protejeze corupţia înaltă, de guler alb, aparat central, în loc să o înfrunte”, acuză sindicaliştii.

Redăm comunicatul DIAMANTUL

"Într-un sistem public măcinat de inechităţi salariale, un caz de o importanţă rară a ajuns pe masa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Un agent de poliţie (Alin Rusu, lider SPRD din cadrul Poliţiei de Frontieră) contestă legalitatea acordării celebrului “spor anticorupţie” de 12,5% către întreg personalul din Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) şi Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI), susţinând că practica Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a creat un privilegiu nelegal şi o discriminare sistemică între angajaţii săi.

Cazul nu este doar despre un supliment salarial, ci despre un principiu fundamental: respectarea legii şi a deciziilor instanţei supreme chiar de către instituţiile menite să apere legea.

Ce este 'Sporul Anticorupţie' şi de ce a devenit o problemă?

Prevăzut de Legea-cadru a salarizării, majorarea de 12,5% din salariul de funcţie/solda de funcţie a fost gândită ca o recompensă pentru personalul care se află în prima linie a luptei cu corupţia internă. Legea este, însă, extrem de specifică.

Recent, prin Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Instanţa supremă a tranşat definitiv disputa, stabilind cu caracter obligatoriu pentru toată lumea că sporul se acordă doar personalului care îndeplineşte CUMULATIV două tipuri de activităţi:

1. Prevenirea corupţiei (educaţie, campanii, analize de risc).
2. Şi Combaterea corupţiei (activităţi de cercetare penală, investigaţii, flagrante).

Or, practica din cadrul MAI este cu totul alta: sporul se acordă neselectiv, “la pachet”, întregului personal din DGA şi DGPI, indiferent dacă lucrează la biroul Juridic, la Resurse Umane, la Financiar sau la ferma de pui.

Dovada incontestabilă: O analiză a Regulamentului DGA (publicat în MO)

Petiţionarul aduce un argument absolut, bazat chiar pe actele interne ale ministerului. O simplă privire asupra Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al DGA, un document public, arată că însăşi structura internă face imposibilă îndeplinirea condiţiei cumulative pentru majoritatea angajaţilor:

• Structurile de Combatere (Poliţia Judiciară) investighează, dar nu au atribuţii formale de a crea campanii de prevenire.
• Structurile de Prevenire (Direcţia Prevenire) educă, dar nu au competenţa legală de a face acte de urmărire penală.
• Structurile de Suport (Juridic, Financiar, Logistică etc.) nu fac, prin natura postului, nici prevenire, nici combatere.

Concluzia este şocantă: Acordarea sporului este o ficţiune administrativă. Banii nu se dau pentru activitatea reală, ci pentru simpla apartenenţă la o structură (DGA sau DGPI). Este definiţia perfectă a unui privilegiu de corp.

Bătălia la CNCD: 'Nu vrem sporul, vrem să opriţi privilegiul!'

Aşa cum era de aşteptat, CNCD a încercat să evite o decizie pe fond, invocând din oficiu că nu ar avea competenţă, sugerând că speţa ar ţine de instanţele de judecată.

Replica petiţionarului, însă, este menită să blocheze această tentativă de eschivare şi să forţeze o decizie de principiu:

'Nu cerem Consiliului să interpreteze legea – a făcut-o deja Înalta Curte. Cerem să analizeze FAPTA Ministerului de Interne de a ignora o decizie obligatorie a instanţei supreme. Mai mult, nu cerem bani pentru noi. Cerem încetarea privilegiului ilegal acordat altora. Vrem restabilirea egalităţii şi a legalităţii', a transmis petiţionarul în punctul său de vedere.

De ce contează acest caz pentru toţi angajaţii din sistemul public?

Miza acestui dosar depăşeşte cu mult situaţia unui singur poliţist sau a unui singur spor. Cazul reprezintă un test fundamental pentru statul de drept şi ridică o întrebare esenţială: o autoritate publică, fie ea şi Ministerul de Interne, are dreptul să ignore legea şi o decizie obligatorie a Înaltei Curţi?

Dacă practica MAI este validată, se creează un precedent periculos în care principiul “la muncă egală, plată egală” este anulat, iar privilegiile bazate pe apartenenţa la anumite “caste” devin noua normalitate.

Rezultatul acestui caz, aflat acum în mâinile CNCD, va arăta dacă mecanismele de corectare a nedreptăţilor din România sunt funcţionale sau dacă, din nou, interesele de sistem triumfă în faţa legii. Este un caz tipic de corupţie instituţională de 'scratch my back and I will scratch yours' care merită urmărit.

DGA SI DGPI primesc 'şpagă' de 12.5%, de la Aparatul Central al MAI, ca să rămână mereu servili şi protectori ai intereselor unor funcţionari înalţi din Aparatul Central. Adică să protejeze corupţia înaltă, de guler alb, aparat central, în loc să o înfrunte.

Aşa se poate explică de ce nici DGPI şi nici DGA nu găsesc vreodată corupţie şi ilegalităţi în aparatul central al MAI. Sau la IGPR. Sau la IGPF. Victimele lor sunt, aproape mereu, agenţi de poliţie, rotiţe minuscule şi uşor dispensabile ale sistemului. Sau, din când în când, câte un şefuleţ căzut în dizgraţie, din provincie.

Aşa se poate explica şi de ce a participat DGPI, slugarnic, la execuţia disciplinară lui Josanu Vitalie, preşedintele sindicatului Diamantul.

Deci după trei luni de la publicarea a două articole pe pagina sindicatului şi participarea la o emisiune publică TV, DGPI, condusă de ginerele faimosului Liviu Luca 'Petrom', a 'descoperit', prin mijloace informative complexe, 'infracţiunile disciplinare' ale preşedintelui SPR Diamantul, dar n-a descoperit legea 367/2022 a dialogului social, publicată în Monitorul Oficial, care reglementează ca infracţiune, ingerinţa angajatorului, în activitatea sindicatelor. Scarpină-mă tu, Gogule, ca te scarpin şi tu când o să ai nevoie! Un fel de combinaţie a la Piedone, dar la MAI."