Spania se află în fruntea Europei în privinţa numărului angajaţilor supracalificaţi pentru posturile ocupate

Unul din trei licenţiaţi spanioli este angajat pe un post sub nivelul de calificare, iar 70.000 dintre aceştia ocupă locuri de muncă la care nu este nevoie de nicio calificare, relatează marţi cotidianul El Pais.
(photos.com)
Epoch Times România
08.07.2014

Unul din trei licenţiaţi spanioli este angajat pe un post sub nivelul de calificare, iar 70.000 dintre aceştia ocupă locuri de muncă la care nu este nevoie de nicio calificare, relatează marţi cotidianul El Pais.

Spania se află în fruntea acestui fenomen - supracalificarea în Europa - este urmată îndeaproape de Irlanda şi Cipru şi se află mult în spatele mediei comunitare (cu 20%), potrivit raportului anul al Fundaţiei pentru cunoaştere şi dezvoltare.

Un student japonez are un nivel de competenţe asemănător cu cel al unui licenţiat spaniol, potrivit exemplului dat de secretarul general al Organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economică (OCDE), Angel Gurría, ca să arate şi că în privinţa calităţii nivelului de formare, universităţile spaniole sunt încă departe de alte ţări.

În Spania, în fiecare an îşi iau licenţa aproximativ 220.000 de studenţi, însă nu întotdeauna aceştia reuşesc să-şi îndeplinească aşteptările pe piaţa forţei de muncă. Situaţia este alarmantă, susţine secretarul general al OCDE, nu atât pentru că ar fi vorba de un exces de formare, ci din perspectiva efectelor crizei şi lipsei locurilor de muncă.

Raportul menţionat arată că un sfert dintre licenţiaţii spanioli angajaţi sub nivelul de calificare şi-au găsit joburi de contabili sau personal administrativ, în restaurante sau ca vânzători în comerţ. Există însă două explicaţii: Spania este ţara din care provin cei mai mulţi licenţiaţi, însă şi cea în care există locuri de muncă la care este solicitată calificare superioară.

Schimbarea acestei tendinţe de dezechilibru între calificare şi locurile de muncă este foarte complicată, susţine coordonatorul raportului, Martin Parellada. Universităţile acţionează în scopul inversării acestei tendinţe, încercând să-şi adapteze oferta educaţională la piaţa forţei de muncă.

De exemplu, Universitatea Jaume I din Castellon a implementat un model de practică obligatorie, pentru ca toţi studenţii care îşi iau licenţa să aibă o minimă experienţă în muncă.

Pe de altă parte, Universitatea Politehnică din Madrid şi-a adaptat licenţele la planul Bologna după ce a consultat reprezentanţi ai companiilor, şcolilor profesionale şi agenţii sociali cu privire la nevoile de formare pentru studenţi, pentru piaţa forţei de muncă, potrivit explicaţiilor date de rectorul Carlos Conde.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor