Spania s-a aflat în vizorul NSA, în ciuda unei legi care ar fi trebuit să împiedice acest lucru

Serviciile secrete spaniole au suspiciuni întemeiate că Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a interceptat milioane de convorbiri telefonice, SMS-uri sau e-mailuri dinspre sau înspre Spania, ca şi în cazul Franţei sau Germaniei. Cu o singură consolare: există convingerea că puternica agenţie americană dedicată interceptării comunicaţiilor la scară globală nu i-a spionat totuşi pe politicienii spanioli, aşa cum s-a întâmplat în cazul preşedintei braziliene, Dilma Rousseff, sau al fostului preşedinte mexican Felipe Calderon, notează marţi ziarul El Pais.

Informaţiile publicate luni de ziarul francez Le Monde, pe baza dezvăluirilor fostului analist Edward Snowden, relevă că timp de 30 zile, între 10 decembrie 2012 şi 8 ianuarie 2013, NSA a strâns date privind 70,3 milioane de apeluri telefonice din Franţa. În majoritatea cazurilor, NSA nu a avut acces la conţinutul convorbirilor, ci la date asociate acestora (metadate), precum numerele autorului şi receptorului apelului, durata, ora la care a fost dat apelul sau localizarea interlocutorilor. Sursele consultate estimează că cea mai mare parte a activităţii NSA se centrează pe strângerea acestor metadate şi doar în cazuri concrete, când este vorba de folosirea unor telefoane selectate în prealabil sau de anumite cuvinte-cheie, se înregistrează şi se ascultă apelul.

Dar problema în cazul Spaniei, legislaţia garantează protecţie atât pentru metadate, cât şi pentru convorbiri. Legea 25/2007 de conservare a datelor privind comunicaţiile electronice şi reţelele publice de comunicaţii îi obligă pe operatori să păstreze datele care permit identificarea originii şi destinaţia unei comunicaţii (realizată prin telefonie fixă, mobilă, poştă electronică sau telefonie pe Internet), pe care le pot furniza doar forţelor şi corpurilor de securitate ale statului şi funcţionarilor Direcţiei de Supraveghere Vamală, când exercită funcţii de poliţie judiciară. Ele mai pot fi furnizate Centrului Naţional de Informaţii (CNI) 'în cadrul investigaţiilor de securitate asupra persoanelor şi entităţilor'. CNI are însă nevoie de avizul unui judecător al Curţii Supreme care se pronunţă asupra interceptării comunicaţiilor şi percheziţiilor făcute de agenţi secreţi. Prin urmare, doar sub control judiciar, altminteri ar fi vorba de o infracţiune.

În iulie, secretarul de stat pentru probleme externe, Gonzalo de Benito, a profitat de vizita sa la Washington pentru a exprima îngrijorarea Spaniei faţă de dezvăluirile lui Snowden, care demonstrau că SUA au spionat nu doar ţări ostile sau adversare, ci şi aliaţi şi prieteni sau instituţii, precum UE sau ONU. Interlocutoarea sa americană, secretar de stat adjunct pe probleme politice, Wendy Sherman, s-a limitat 'să ia notă'. În august, când revista germană Der Spiegel a publicat un document al NSA, datat aprilie, care plasa Spania la nivelul trei (din cinci) al ţărilor ţintă ale agenţiei (alături de Germania, Franţa, Japonia şi Italia), MAE spaniol l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al SUA la Madrid, Luis G. Moreno.

Directorul adjunct pentru America de Nord în MAE spaniol, Luis Calvo, i-a cerut lui Moreno 'clarificări' privind activitatea NSA în Spania. Diplomatul american a asigurat că înţelege 'preocuparea' spaniolă şi s-a angajat să pună la dispoziţie informaţiile solicitate, dar a avertizat că politica ţării sale este aceea de a nu comenta chestiuni clasificate. MAE spaniol aşteaptă încă aceste clarificări. Pe de altă parte, ziarul El Pais a cerut Ambasadei SUA din Madrid să explice dacă NSA a realizat în Spania aceleaşi activităţi ca în Franţa; cerere rămasă de asemenea fără răspuns.

NSA şi CNI au un acord de colaborare reciprocă pentru identificarea autorilor unor apeluri telefonice sau e-mailuri în cadrul investigaţiilor privind terorismul sau alte domenii de interes comun. Deşi serviciile de informaţii fac cunoscute rezultatele cercetărilor, nu vor face acelaşi lucru în ceea ce priveşte sursele sau metodele folosite pentru a le obţine. Responsabili ai serviciilor secrete occidentale specializate în comunicaţii, precum GCHQ britanic, s-au reunit vara trecută la Academia militară West Point, la invitaţia directorului NSA, general Keith Alexander. Deşi reuniunea fusese programată cu mult timp înainte, cazul Snowden a acaparat dezbaterile. Nimeni nu i-a reproşat şefului NSA metodele utilizate, însă unii şi-au permis să-l critice pentru că nu a fost capabil să evite scurgerea de informaţii în presă.