Franţa doreşte implicare critică la nivel european
Franţa a pus problema interceptărilor telefonice efectuate de Agenţia de Securitate Naţională americană (NSA) pe ordinea de zi a summitului Uniunii Europene care începe joi la Bruxelles. Totuşi, în acest demers ea găseşte puţin sprijin, excepţia fiind Germania, notează cotidianul francez Le Figaro.
Franţa nu este susţinută la nivel european atunci când cere socoteală Washingtonului. Luni, singura căreia Parisul i-a putut împărtăşi 'furia şi indignarea' sa cu privire la interceptările telefonice în masă ale NSA a fost Germania. 'Toată această afacere trebuie clarificată, deoarece ea nu vizează doar Franţa, ci şi alte ţări europene, începând cu Germania. Trebuie să facem mai mult pentru ca acest lucru să înceteze', a declarat şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle. Însă, la Luxemburg, aceasta a fost practic tot ce a putut întruni ca sprijin ministrul de externe francez Laurent Fabius.
Problema interceptărilor telefonice ale NSA depăşeşte frontierele franceze, însă, potrivit mai multor participanţi, a fost ocolită în timpul întrevederii cu uşile închise dintre şefii diplomaţiilor europene. După primele dezvăluiri ale fostului consultant al NSA Edward Snowden, făcute în luna iunie anul curent, Europa şi-a multiplicat cererile oficiale de explicaţii, dar s-a lovit mereu de un zid de tăcere din partea SUA, subliniază Le Figaro.
Pentru a pune capăt acestei situaţii, Laurent Fabius a trebuit să constate luni că acele 'consultaţii' transatlantice demarate în vară, în scopul de a dezamorsa conflictul şi de a determina Washingtonul să se comporte mai bine, nu duc nicăieri. 'Aceste reuniuni sunt insuficiente, ele nu au dus la niciun rezultat. Prin urmare, cerem Europei să adopte o atitudine mai fermă', a declarat şeful diplomaţiei franceze. Însă, 'chiar şi în caz de succes, acest lucru nu va schimba trecutul', a constatat un alt responsabil european.
Germania, care are, încă de pe vremea fascismului şi comunismului, o respingere aproape viscerală faţă de interceptările securistice, este, fără îndoială, un aliat cu greutate. Însă, 'exceptând acest lucru, nu cred că ar fi mulţi doritori în Europa să se ia la ceartă cu americanii', opinează eurodeputatul Arnaud Danjean, fost angajat al Direcţiei Generale pentru Securitate Externă (DGSE), structură în cadrul Ministerului Apărării francez.
În final, orice front comun european riscă să se spargă de un ultim obstacol: Marea Britanie. Serviciile de securitate britanice şi Majesty's Government's Signal Intelligence (SIGINT), succesoarea faimosului M16, lucrează mână în mână cu NSA şi nu doresc ca Uniunea Europeană (UE) să se amestece în treburile lor, constată cotidianul francez.
Astfel, dincolo de retorică, Franţa nu are decât două pârghii. În primul rând, să ceară direct socoteală la cel mai înalt nivel în relaţia cu SUA, cum intenţionează să o facă marţi Laurent Fabius, în timpul întrevederii cu omologul său John Kerry, pentru că, după cum este convins şeful diplomaţiei franceze, 'cooperarea împotriva terorismului nu justifică totul'. Apoi, să trimită cazul la cel mai înalt nivel european, în timpul summitului european ce începe joi la Bruxelles.
Preşedintele francez Francois Hollande 'îi va cere UE elaborarea unei reglementări cu privire la protecţia de date personale', a precizat Fabius. Mai exact, este vorba despre o legiferare la nivel european pe marginea platformelor de internet de mare trafic precum sunt Amazon, Google sau Facebook. Nimic din ceea ce ar putea 'supune' Washingtonul pe marginea subiectului care irită atât de tare Europa, în aceeaşi măsură în care o şi dezbină: spionajul şi interceptările la scară largă, organizate de NSA, conchide Le Figaro.
