Şoşoacă varsă râuri de propagandă pro-rusă după discursul lui Zelenski: "Ucrainenii i-au omorât pe români la Fântâna Albă"

Senatoarea Diana Şoşoacă s-a dezlănţuit într-un live, după discursul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Parlamentul României, încercând, în stilul deja consacrat, să instige contra Ucrainei, SUA, si NATO. Senatoarea a mers până la a minţi şi a se folosi de o dramă istorică pentru a stârni contra Ucrainei - cea greu încercată de ruşi.

Şoşoacă - ce a stat alături de Dumitru Coarnă, Mihai Ioan Lasca şi Francisc Tobă, parlamentarii care au mers cu ea recent la Ambasada Rusiei - a boicotat discursul lui Zelenski, pe care l-a prezentat în cheia trădării naţionale.

Ba mai mult decât atât, Şoşoacă a dat vina pe ucraineni pentru "masacrul de la Fântâna Albă" - unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor, operă a NKVD-ului sovietic.

Astfel, la finalul discursul lui Zelenski, când s-a închis şedinţa Parlamentului, Şoşoacă şi-a anunţat fanii de pe Facebook că va merge la un post TV să vorbească despre "tot ceea se s-a întâmplat, despre implicaţii".

"Voi vorbi despre trădarea naţională şi despre refuzul Parlamentului României de a ţine un moment de reculegere pentru morţii de la Fântâna Albă, omorâţi de ucraineni, şi pentru românii omorâţi în urmă cu 78 de ani în Bucureşti şi Ploieşti, când americanii şi britanicii au bombardat Bucureştiul şi Ploieştiul, iar rafinăriile au ars timp de 7-8 luni încontinuu. Cantitatea de petrol care a ars atunci, în acele luni de zile, spun specialişti, ne-ar fi ajuns pentru totdeauna, să nu mai facem import vreodată de petrol. Ăştia sunt aleşii voştri!", a declarat Şoşoacă.

De-a lungul vremii, senatoarea Diana Şoşoacă s-a remarcat prin discursuri pe placul Moscovei. De altfel, a şi mers recent, după cum aminteam, la Ambasada Rusiei ca să "negocieze pacea şi să exprime poziţia de neutralitate a României".

Anterior, aceeaşi senatoare ex-AUR a susţinut că ar fi cerut iertare Ambasadei Rusiei, a doua zi după ce un mic grup de protestatari anti-restricţii a mers în faţa Ambasadei Rusiei din Bucureşti, unde au afişat un banner cu "masacrul de la Fântâna Albă".

Şoşoacă a susţinut, de asemenea, că în Rusia şi China (ţări renumite pentru încălcările extrem de grave ale drepturilor omului) e democraţie faţă de România.

Vă invităm să urmăriţi materialul video.

Masacrul de la Fântâna Albă

La 1 aprilie 1941, în urmă cu 80 de ani, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Şiretului (Pătrăuţii-de-Sus, Pătrăuţii-de-Jos, Cupca, Corceşti, Suceveni), purtând în faţa un steag alb şi însemne religioase (icoane, prapuri şi cruci din cetină), a format o coloană paşnică de peste 3.000 de persoane şi s-a îndreptat spre graniţa din nordul Bucovinei (astăzi Ucraina), devenită peste noapte provincie sovietică, lăsându-şi în urmă gospodăriile şi toate bunurile. În poiana Varniţa, la circa trei kilometri de graniţa română, grănicerii sovietici i-ar fi somat să se oprească. După ce coloana ar fi ignorat somaţia, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i.

Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia.

La finalul măcelului, răniţii au fost legaţi de cozile cailor şi târâţi până la cinci gropi comune săpate dinainte, unde au fost îngropaţi, unii fiind în viaţă încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morţi sau muribunzi. Supravieţuitorii au fost arestaţi de NKVD din Hliboca (Adâncata) şi, după torturi de neimaginat, au fost duşi în cimitirul evreiesc din acel orăşel şi aruncaţi de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat şi s-a stins var.

Trei zile s-a mişcat pământul până au murit toţi care fuseseră ucişi, spun puţinii martori care vorbesc despre acele zile cumplite. Câţi bucovineni au murit atunci, nici până astăzi nu se ştie cu exactitate. Acela a fost începutul represiunii sovietice în Bucovina de Nord şi în Ţinutul Herţei.

S-a întâmplat într-o zi de Paşte. Deseori execuţiile comuniste au avut loc în zile cu însemnătate religioasă - ritualuri macabre în dispreţ total faţă de tradiţii şi credinţă. Rusia n-a recunoscut niciodată aceste crime împotriva umanităţii, iar această pagină de istorie lipseşte din manuale, ocolită cu vinovăţie de prea mulţi ani.

Astfel că, această zi, 1 aprilie, a fost decretată din 2011, "Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie". Detalii aici.