Sistemul judiciar român,criticat din nou în raportul SUA privind drepturile omului

România se confruntă cu o serie de probleme majore în privinţa respectării drepturilor omului, precum traficul de persoane pentru exploatare prin muncă, sexuală sau pentru cerşetorie, discriminarea romilor şi corupţia la nivel guvernamental, se arată într-un raport al Departamentului de Stat.

În cursul anului 2011, analizat în raport, au existat informaţii că poliţişti şi jandarmi au supus la rele tratamente şi au hărţuit deţinuţi şi romi. Raportul notează că, deşi Constituţia şi legile în vigoare interzic relele tratamente, există informaţii din partea unor ONG-uri şi a presei potrivit cărora poliţia a comis abuzuri vizând deţinuţi şi romi, în special prin folosirea excesivă a forţei şi bătăi. Există informaţii şi că angajaţi ai instituţiilor de stat au supus la rele tratamente copiii abandonaţi, în special pe cei cu diabilităţi, şi i-au supus la perioade lungi de detenţie ca pedeapsă.

Condiţiile în închisori rămân precare. Există informaţii că deţinuţi au fost supuşi uneori la abuzuri comise de alţi deţinuţi, iar autorităţile au încercat să ascundă aceste cazuri. Departamentul de Stat apreciază, însă, că guvernul a continuat eforturile de îmbunătăţire a condiţiilor din închisori, prin oferirea de mai multe activităţi zilnice, cursuri şi programe educaţionale. De asemenea, desfăşoară programe pentru a reduce răspândire HIV şi tuberculozei.

Un alt punct din raport se referă la sistemul judiciar. La fel ca anul trecut, Departamentul de Stat a atras atenţia că este lipsit de imparţialitate şi supus uneori influenţei politice.

Restituirea proprietăţilor rămâne extrem de lentă, ar guvernul nu a acţionat efectiv pentru a retroceda bisericile greco-catolice confiscate în 1948 de fostul guvern comunist.

Rămâne în vigoare o lege a religiilor restrictivă, notează, ca şi în anii precedenţi, raportul Departamentului de Stat privind drepturile omului în România.

Au existat necontenit informaţii referitoare le violenţe şi discriminare vizând femeile, precum şi abuzuri asupra copiilor.

Articole antisemite au fost publicate în continuare, iar opinii antisemite, rasiste, xenofobe şi naţionaliste au fost diseminate în continuare pe internet.

Agenţiile guvernamentale oferă asistenţă neadecvată persoanelor cu dizabilităţi şi au neglijează persoane cu handicap instituţionalizate.

Discriminarea în societate faţă de minorităţile sexuale şi faţă de persoanele infectate cu HIV(SIDA, în special copii, rămâne o problemă.

Noul Cod al Muncii a eliminat baza legală pentru negocierea colectivă, la nivel naţional, a redus măsurile de protecţie faţă de discriminarea sindicaliştilor şi, în general, a slăbit poziţia muncitorilor faţă de angajatori.

Presa este în general liberă, însă există politicieni sau persoane cu relaţii apropiate cu politicieni şi grupuri politice care fie deţin, fie controlează o parte a media, la nivel naţional şi local. În cursul anului, au existat incidente izolate în care oficiali publici şi politicieni au insultat sau agresat jurnalişti, precum cazul lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Bărila, care a insultat mai mulţi jurnalişti.

Guvernul a făcut paşi ezitanţi în pedepsirea şi punerea sub acuzare a oficialilor care au comis abuzuri, se arată în raport. Procese privind presupuse abuzuri comise de poliţie au fost amânate în mod repetat şi au dus, în cele din urmă, la achitări.

Deşi Constituţia prevede un sistem judiciar independent, acest sistem nu este însoţit de un nivel corespunzător de resposabilitate. Opinia publică nu are încredere că judecătorii sunt corecţi, nepărtinitori şi că nu sunt supuşi la influenţă politică sau financiară.

ONG-urile şi oficialii au criticat în repetate rânduri sistemul judiciar anul trecut.

În ceea ce priveşte practicile de anchetă, există opinia răspândită că au avut loc interceptări ilegale, în special electronice. Raportul menţionează cazul lui Dinu Patriciu, care a dat în judecată SRI pentru că i-a interceptat ilegal discuţiile telefonice. Instanţa a ordonat SRI să plătească despăgubiri de 50.000 de lei.

Legislaţia prevede sancţiuni penale pentru corupţia oficialilor. Totuşi, guvernul nu a implementat legislaţia eficient şi oficialii uneori s-au angajat în practici de corupţie bucurându-se de impunitate, afirmă raportul Departamentului de Stat, lansat vineri.

Documentul aminteşte că şi indicatorii de corupţie ai Băncii Mondiale sugerează că acest flagel este o problemă în România. Raportul menţionează că ţara noastră se află sub monitorizarea specială a Comisiei Europene, după aderarea la UE, în 2007, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, menit să înregistreze progresele în reformarea domeniului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei.

Raportul arată că DNA a investigat şi pus sub acuzare corupţia la nivel mediu şi înalt într-un ritm constant pe parcursul anului 2011. Potrivit unei estimări preliminare, DNA a dat anul trecut celmai mare număr de condamnări de la înfiinţare, în 2002. Direcţia a trimis în judecată 1.091 de persoane (faţă de 937 în 2010), dintre care 536 au avut poziţii de conducere. Printre aceştia se numără doi membri ai Parlamentului, dintre care un ministru de cabinet, un secretar în Ministerul Sănătăţii, preşedintele Agenţiei Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, un preşedinte şi un vicepreşedinte de Consilii Judeţene, doi judecători şi trei procurori.

Întârzierile considerabile au persistat în procesele de corupţie la nivel înalt, însă, spre sfârşitul anului, ritmul acestor procese a început să fie accelerat.

Corupţia poliţiei a contribuit la lipsa de respect a cetăţenilor pentru poliţie şi a dus la o dispreţuire corespunzătoare faţă de autoritatea poliţiei, mai spune raportul Departamentului de Stat. Salariile mici şi absenţa stimulentelor şi a bonusurilor au dus la o criză de personal şi au contribuit la suspiciuni că personalul ar putea fi tentat să ia mită.

Conflictele de interese au rămas o sursă de îngrijorare la toate nivelurile puterii. În aprilie 2011, un ministru a demisionat din cauza unui conflict de intereste, iar în decembrie, premier a demis un membru al cabinetului din acelaşi motiv. În decembrie, Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) a declarat şase parlamentari vinovaţi de conflict de intersse, după ce şi-au angajat rude în birourile din circumscripţii.

În ceea ce priveşte accesul publicului la informaţii, raportul notează că legislaţia în vigoare este inadecvat aplicată, iar multe organizaţii neguvernamentale şi jurnalişti au continuat să se adreseze justiţiei pentru a obţine acces la informaţii guvernamentale.

Deşi guvernul a ordonat serviciilor de informaţii să pună la dispoziţie dosarele Securităţii, puterile CNSAS au rămas limitate, pentru că legea care guvernează această instituţie nu-i permite să dea verdicte care să indentifice indivizi ca foşti colaboratori.